Cine a excomunicat cultura rus─â?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 947 din 2 ÔÇô 8 iunie 2022
Frica lui Putin jpeg

Unele restric╚Ťii temporare din partea unor institu╚Ťii culturale occidentale, impuse arti╚Ötilor ru╚Öi care nu s-au desolidarizat de Putin ╚Öi de r─âzboiul ordonat de el ├«n Ucraina ÔÇô restric╚Ťii, ce-i drept, luate ÔÇô unele ÔÇô sub imperiul emo╚Ťiei ╚Öi nu ├«ntotdeauna foarte ├«n╚Ťelept ÔÇô, au permis propagandei ruse s─â pretind─â complet fals c─â Vestul ur─â╚Öte cultura rus─â ╚Öi c─â ├«n presupusul s─âu program ÔÇ×cancel cultureÔÇŁ intr─â ╚Öi marile valori ale acesteia. Opinia circul─â, din p─âcate, ╚Öi ├«n afara propagandei ruse oficiale, chiar printre unele spirite ÔÇ×fineÔÇŁ de la noi, care deocamdat─â se mul╚Ťumesc cu sarcasme aluzive:

ÔÇ×O conversa╚Ťie cu Mihail Neam╚Ťu despre Poseda╚Ťii lui Dostoievski (ast─âzi mai cunoscut sub titlul, mai pu╚Ťin fericit, de Demonii). Discu╚Ťia noastr─â a fost filmat─â ├«n ianuarie 2022, c├«nd Dostoievski ÔÇô dup─â mine cel mai mare geniu literar al─âturi de Cervantes ÔÇô nu era ├«nc─â excomunicat din literatur─âÔÇŁ (subl. mea). (Andrei Vieru, postare pe Facebook)

Cine l-a ÔÇ×excomunicatÔÇŁ pe Dostoievski din literatur─â dup─â ianuarie 2022? Unde? C├«nd? Cu ce efect? Propozi╚Ťia, cu verbul conjugat prudent la diateza pasiv─â, se men╚Ťine ├«n vag, permi╚Ť├«nd o mul╚Ťime de interpret─âri, care mai de care mai sumbre. Dar, la modul general, se ├«n╚Ťelege c─â autorul ÔÇ×excomunic─âriiÔÇŁ e Occidentul m├«niat pe Rusia, care Occident ar mai fi g─âsit astfel un subiect pentru a sa tic─âloas─â ÔÇ×cancel cultureÔÇŁ. Fals!

Nu, Occidentul nu-i excomunic─â nici pe Dostoievski, nici pe Tolstoi, nici pe Bulgakov, nici pe Pasternak, nici pe Ceaikovski, nici pe at├«tea alte genii din literatur─â, muzic─â sau film. Vorbesc de Occidentul adev─ârat, nu de eventuale nesemnificative excep╚Ťii. Dar unii simt pesemne nevoia s─â-i confec╚Ťioneze Vestului o imagine resping─âtoare ╚Öi unilateral─â, iar cultura rus─â devine, pentru ei, victima unei culturi decerebrate, decadente ╚Öi autodistructive ÔÇô exact ceea ce sus╚Ťine ╚Öi propagnda putinist─â.

╚śi cine vrea sau a vrut s─â nimiceasc─â sau s─â ÔÇ×excomuniceÔÇŁ cultura rus─â? Nu Vestul, ci ├«nsu╚Öi statul rus ├«n diferitele sale ├«ntruchip─âri. Cine l-a exilat pe Turgheniev, cine l-a deportat ├«n Siberia pe Dostoievski? Cine l-a ╚Ťinut ├«n ├«nchisoare pe Cern├«╚Öevski? Statul rus, nu Occidentul. Cine l-a excomunicat pe Tolstoi? Biserica rus─â pravoslavnic─â, sus╚Ťinut─â de statul rus. Cine i-a persecutat pe Bulgakov, pe Ahmatova, pe Pasternak? Cine l-a exilat pe Soljeni╚Ť├«n? Cine a for╚Ťat ├«njosirea unui ╚śostakovici? Statul sovietic, mo╚Ötenitorul statului rus. Cine ast─âzi aresteaz─â, exileaz─â, omoar─â, cenzureaz─â pe oricine care nu vorbe╚Öte ├«n termenii propagandei oficiale? Statul rus, din nou, nu Occidentul, care i-a apreciat, i-a publicat ├«n imense tiraje, i-a jucat ╚Öi uneori i-a premiat pe to╚Ťi ace╚Öti scriitori, arti╚Öti, muzicieni etc. ╚Öi pe destui al╚Ťii.

De fapt, de la ├«nceputul secolului al XIX-lea, o parte ├«nsemnat─â ╚Öi cea mai valoroas─â a culturii ruse s-a aflat ├«ntr-un r─âzboi aproape niciodat─â ├«ntrerupt cu statul rus ╚Öi conduc─âtorii s─âi ÔÇô de la Nicolae I la Stalin ╚Öi la Putin (cu excep╚Ťia perioadei Gorbaciov-El╚Ť├«n). ├Änchisoarea, deportarea, lag─ârul, asasinatul, exilul ╚Öi mai ales cenzura au fost armele statului acestuia, a c─ârui cultur─â politic─â nu ├«n╚Ťelege dec├«t opresiunea ╚Öi persecu╚Ťia ca mijloace de guvernare. Nu cred c─â a mai existat pe lume vreun alt stat care, at├«ta timp ╚Öi cu at├«ta consecven╚Ť─â, s─â fie ├«n r─âzboi cu prec─âdere contra propriei culturi libere, ├«n tot ce avea aceasta mai respectabil ╚Öi mai valoros. (Spre compara╚Ťie, ├«n Germania o situa╚Ťie asem─ân─âtoare a durat numai 12 ani.) Sigur, solu╚Ťiile propuse de ÔÇ×intelighen╚ŤiaÔÇŁ rus─â de ieri ╚Öi de azi au fost nu o dat─â radicale ╚Öi utopice, dar vina principal─â ╚Öi primordial─â pentru aceast─â radicalizare ╚Öi ├«nstr─âinare de realitate a fost ├«ntotdeauna a statului ╚Öi a politicii autocratice care-i era proprie.

C├«t─â nedreptate, deci, ba chiar c├«t resentiment fa╚Ť─â de Occidentul contemporan, c├«t─â complezen╚Ť─â, ├«n schimb, chiar involuntar─â, fa╚Ť─â de autocra╚Ťia rus─â etern─â la oricine d─â a ├«n╚Ťelege ÔÇô fie ╚Öi aluziv, ba-i poate chiar mai grav dac─â e aluziv ÔÇô c─â excomunicarea acelor mari creatori ar fi, ├«ntr-un fel sau altul, opera Occidentului! ╚śi c├«t─â impardonabil─â confuzie la cel care evit─â s─â spun─â r─âspicat c─â ea se datoreaz─â acelui stat brutal ╚Öi m├«r╚Öav ÔÇô o mare catastrof─â pentru lume ╚Öi, nu ├«n ultimul r├«nd, pentru propria-i cultur─â!

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.