Cercul vicios al ideologiilor

Publicat în Dilema Veche nr. 93 din 27 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ideologiile nu s├«nt preocupate s─â afle ┼či s─â exprime adev─ârul, pentru valoarea lui de adev─âr. Ceea ce le intereseaz─â e s─â confec┼úioneze un adev─âr utilizabil. Cu alte cuvinte, "adev─ârul" nu e, pentru ideolog, dec├«t un instrument manipulatoriu, un dispozitiv apt s─â slujeasc─â, func┼úional, un interes de grup sau de clas─â. Pentru ca o idee s─â ├«ntemeieze o ideologie, ea trebuie s─â fie schematic─â (┼či deci accesibil─â celor mul┼úi, f─âr─â efort) ┼či u┼čor convertibil─â ├«n strategie de strad─â. Numai ideologiile s├«nt rezumabile ├«ntr-un "curs scurt". De fapt, ele nu s├«nt dec├«t ceea ce spune cursul scurt. Activi┼čtii n-au niciodat─â nevoie de mai mult, pentru a-┼či pune ├«n mi┼čcare programul. Tocmai pentru c─â vizeaz─â "aplicabilul", ideologiile s├«nt mai periculoase dec├«t metafizica propriu-zis─â. Ele nu-┼či propun s─â "interpreteze" lumea, ci s─â o "schimbe". Interpretarea poate fi gre┼čit─â, f─âr─â a muta lucrurile din loc. Schimbarea ├«ns─â nu e┼čueaz─â ├«n eroare, ci ├«n crim─â. Ea devine o tehnologie a disloc─ârii, a nea┼čez─ârii, a unei arbitrare radicalit─â┼úi. Dar mai are rost s─â vorbim, ast─âzi, despre primejdia ideologiilor? Raymond Aron se ├«ntreba, ├«nc─â din 1955, dac─â nu cumva s├«ntem contemporani cu sf├«r┼čitul lor (cel pu┼úin pe scena mare a lumii civilizate), iar Daniel Bell a scris, pe aceast─â tem─â, o carte ├«ntreag─â: lupta politic─â nu mai are nevoie de motorul ideologiilor. Din ├«ndreptare ale ac┼úiunii, ele au devenit "o fund─âtur─â". Dac─â ne g├«ndim strict la ideologiile "tari" care au marcat secolul trecut (nazismul ┼či comunismul), cei doi autori par s─â aib─â dreptate. Pe de alt─â parte, asist─âm la proliferarea cotidian─â a unei puzderii de ideologii soft, mai pu┼úin s├«ngeroase, dar de o eficacitate insidioas─â. Exist─â o ideologie feminist─â, una ecologist─â, una gay, una a mondializ─ârii. Post-modernismul nu e nici el scutit de o anumit─â component─â ideologic─â, iar "integrarea european─â" alunec─â, ├«ncet-├«ncet (din p─âcate), spre pragmatismul triumfal ┼či simplificator al unui discurs ideologic. Ideologiile au o tendin┼ú─â natural─â de a se multiplica, ┼či asta pentru c─â dezl─ân┼úuirea lor st├«rne┼čte - prin reac┼úie - excese de acela┼či tip. Ideologiile nasc contra-ideologii. Ele nu s├«nt comb─âtute, de regul─â, prin demolarea artificiului lor de principiu, ci prin ideologii noi, gr─âbite s─â impun─â construc┼úii de sens opus, la fel de artificiale. Avem de-a face, a┼čadar, cu un perfid cerc vicios, de natur─â s─â ne transforme pe to┼úi, pe nesim┼úite, ├«n carnea de tun a unui turnir ideologic f─âr─â sf├«r┼čit, cu efect de diversiune. S─â lu─âm c├«teva exemple. Calul de b─âtaie al nazismului a fost, de la bun ├«nceput, amenin┼úarea bol┼čevic─â. Mapamondul trebuia protejat de spectrul sinistru al ideologiei comuniste, ├«mpotriva c─âruia orice derapaj trecea drept scuzabil. O ideologie criminal─â se justifica, astfel, prin combaterea unei alte ideologii, calificate drept ┼či mai criminal─â ├«nc─â. Apoi, ideologia comunist─â ┼či-a alc─âtuit un portret plauzibil, invoc├«nd necesitatea urgent─â a luptei antifasciste. Dictaturile st├«ngii au devenit, a┼čadar, op┼úiunea inevitabil─â ("r─âul mai mic") al celor teroriza┼úi de dictaturile dreptei. Abuzul comunist a stimulat, la r├«ndul lui, acute simpatii dextrogire. Acela┼či mecanism se verific─â peste tot. O multisecular─â arogan┼ú─â macho, devenit─â ideologie curent─â (cu tot alaiul ei de suficien┼ú─â, nesim┼úire ┼či inechitate), a sf├«r┼čit prin a provoca frontul de ap─ârare (┼či apoi de atac) al ideologiei feministe, pentru care masculinitatea nu e dec├«t un atavism teriomorf, un soi de balaur imbecil ┼či violator, condamnat ori la obedien┼ú─â, ori la dispari┼úie. Foarte cur├«nd, spiritul agitatoric, mobilizator, al feminismului duce la recoagularea unui "neo-machism" excedat ┼či sarcastic, tocmai bun s─â isterizeze sensibilitatea feminist─â, care se simte confirmat─â, prompt, ├«n presupozi┼úiile ei. ┼×i a┼ča mai departe. Majoritatea heterosexual─â, legitimat─â printr-o inflexibil─â ideologie a "normalit─â┼úii", penalizeaz─â brutal diferen┼úa ├«ntruchipat─â de minoritatea homosexual─â, intervenind autoritar ├«n sfera ei intim─â: "ereticii" nu s├«nt pur ┼či simplu sermoniza┼úi, asuma┼úi ┼či ajuta┼úi cre┼čtine┼čte, ci condamna┼úi la exterminare juridic─â ┼či social─â. ├Än replic─â, grup─ârile gay compun un provocator e┼čafodaj ideologic, menit s─â-i compromit─â moralmente pe majoritari. Din acuza┼úi, ei se transform─â, dup─â principiul clasic, ├«n acuzatori. Defensiva homo devine asalt, revolu┼úie, avangard─â. Individualul militant combate generalul, excep┼úia fragil─â cere statut de regul─â totalitar─â. Reac┼úia heterosexual─â nu ├«nt├«rzie s─â apar─â: pe m─âsur─â ce ideologia gay e mai euforic─â, conformismul hetero e mai sumbru. O rapid─â reflec┼úie asupra tuturor modelor ideologice contemporane (de pild─â asupra escalad─ârii tensiunii dintre "europenism" ┼či "euroscepticism") va conduce la concluzii asem─ân─âtoare: pendulul ideologic se mi┼čc─â dup─â acela┼či grafic, confrunt─ârile veacului se supun aceleia┼či mecanice simetrii. S-ar p─ârea c─â nu putem evada din caden┼úa s─âr─âcitoare a lui "sau-sau", c─â ne vom irosi ├«n adversit─â┼úi grosolane ┼či previzibile, ├«n vreme ce ├«ntreb─ârile adev─ârate ale lumii se asfixiaz─â, nefrecventate, la periferia aten┼úiei noastre.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.