Ce ┼čtii s─â faci?

Publicat în Dilema Veche nr. 642 din 9-15 iunie 2016
Ce ┼čtii s─â faci? jpeg

Toate-s vechi ╚Öi nou─â toate! Eternul PSD e mereu la ramp─â, glorios, penal, iubit de popor. Robert Negoi╚Ť─â, cu bacalaureatul ┬şluat la 31 de ani ╚Öi cu doctorat plagiat, e ╚Öi el iubit de aleg─âtori. Liberalii colapseaz─â vesel, competen╚Ťa ╚Öi onorabilitatea s├«nt ultimele criterii care conteaz─â pentru electoratul autohton. Pe acest fundal, n-am nimic de ad─âugat fa╚Ť─â de un oftat mai vechi, de prin 2004, de o trist─â actualitate. Iat─â-l:

ÔÇ×Ciocoiul nu are o ocupa┼úie a┬şnume rezervat─â pentru sineÔÇť, nu iube┼čte ┼či nu poate practica nici o profesiune ÔÇô spune Con┬şstan┬ştin R─âdulescu-Motru, ├«ntr-un text din 1908. ÔÇ×├Äncarnare a dorin┼úei de putereÔÇť, iubitor de ranguri, ÔÇ×poftitor de onoruriÔÇť, incapabil s─â dep─â┼čeasc─â orizontul satisfac┼úiei imediate, ciocoiul nu-┼či pune problema dac─â merit─â ├«ncrederea public─â, dac─â pozi┼úia lui social─â corespunde unei ├«ndem├«n─âri anume, dac─â nevoia lui de a fi ├«n fruntea bucatelor are acoperire ├«ntr-o echivalent─â nevoie de a fi de folos. N-are idealuri, n are convingeri, are doar scopuri conjuncturale ┼či abilit─â┼úi.

Dup─â aproape o sut─â de ani, observa┼úia lui R─âdulescu-Motru se dovede┼čte ├«nc─â func┼úional─â. Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â. Boala nu este, totu┼či, strict autohton─â, de┼či culoarea local─â r─âm├«ne inconfundabil─â. ├Än toat─â lumea, politicianul ÔÇ×profesionistÔÇť, politicianul de carier─â, tinde s─â sacrifice profilul primei sale forma┼úii, pentru a se dedica unui tip de activitate cu reguli vagi ┼či dexterit─â┼úi arbitrare. A fi parlamentar sau ministru, prefect sau ┼čef de partid e altceva dec├«t a fi jurist, economist, inginer, mecanic auto sau agricultor. ├Äncet-├«ncet, politicianul devine cineva care nu mai ┼čtie s─â fac─â nimic, ├«n afar─â de politic─â. Lua┼úi din scurt, pu┼úini dintre reprezentan┼úii elitei noastre conduc─âtoare ar ┼čti s─â r─âspund─â prompt ┼či cinstit la ├«ntrebarea ÔÇ×Ce-ai face dac─â ai ie┼či din politic─â?ÔÇť ┼či, ├«n definitiv, ÔÇ×Ce ┼čtii s─â faci?ÔÇť ├«n afara coregrafiei electorale curente. Politicianul e, de regul─â, un profesor care s-a l─âsat de profesorat, un medic care s-a l─âsat de medicin─â, un cizmar care s-a l─âsat de cizm─ârie. Asta ├«n varianta bun─â. De multe ori, e un cizmar prost, un medic ├«ndr─âgostit mai cur├«nd de func┼úie dec├«t de meserie, un profesor f─âr─â voca┼úie. A nu (mai) avea o ocupa┼úie, un me┼čte┼čug, un domeniu de activitate bine circumscris ÔÇô iat─â pre┼úul pe care omul politic trebuie s─â fie dispus s─â l pl─âteasc─â, de dragul accesului la putere. Consecin┼úele s├«nt numeroase ┼či, din punctul meu de vedere, grave. Voi enumera c├«teva, dintre cele mai evidente.

Mai ├«nt├«i, cel care a ├«ncetat s─â mai aib─â o competen┼ú─â activ─â, ├«ntr-un spa┼úiu profe┬şsio┬şnal dat, ajunge s─â ┼čtie din ce ├«n ce mai pu┼úine despre no┼úiunea ├«ns─â┼či de competen┼ú─â. Cine nu ┼čtie s─â fac─â mai nimic e tot mai pu┼úin atent la ce ┼čtiu s─â fac─â al┼úii: cu alte cuvinte, n-are criterii s─â judece profesionalismul celorlal┼úi ┼či cu at├«t mai pu┼úin s─â-l respecte. ├Än mintea unui asemenea exemplar, succesul ├«nceteaz─â s─â mai fie cuplat la ideea de ├«nzestrare, de efort aplicat ┼či pricepere tehnic─â. Ceea ce conteaz─â e manageriatul ÔÇ×de┼čteptÔÇť al rela┼úiilor, descurc─âreala ÔÇ×superioar─âÔÇť, ÔÇ×flerulÔÇť combinatoriu. Restul s├«nt naivit─â┼úi vetuste, fandoseli. Omul f─âr─â meserie nu va fi niciodat─â ├«nclinat s─â gr─âdin─âreasc─â buna evolu┼úie a meseriilor, asanarea mediului social ┼či juridic ├«n care ele pot prospera.

Insul care nu ┼čtie s─â fac─â nimic determinat (chiar dac─â poate mima ├«ndem├«n─âri circumstan┼úiale sau foste ├«ndem├«n─âri) e erodat, inevitabil, de o criz─â acut─â a propriei responsabilit─â┼úi. Sim┼úul r─âspunderii nu se poate forma ├«n vid. R─âspunzi pentru lucrul care a ie┼čit ÔÇ×din m├«na taÔÇť, pentru o isprav─â sau un produs ├«n care ┼úi-ai angajat aptitudinile, experien┼úa ┼či onoarea. Numai un bun meseria┼č ├«┼či poate asuma r─âspunderea m─ârfii pe care o livreaz─â ┼či numai el poate trage la r─âspundere un meseria┼č prost. Diminuarea responsabilit─â┼úii conduce, fatalmente, la o surpare a autorit─â┼úii. Incompetentul nu se poate impune nim─ânui, dec├«t prin fraud─â ┼či pe durate scurte.

Cine ajunge la pozi┼úii ├«nalte dup─â alte criterii dec├«t cele ale unei profesiuni bine st─âp├«nite are de f─âcut fa┼ú─â tuturor dezavantajelor imposturii. ├Än loc ca puterea s─â se legitimeze prin competen┼ú─â, ea nu se legitimeaz─â dec├«t prin propriul ei exerci┼úiu, arogant ┼či suficient. Mai mult: puterea sf├«r┼če┼čte prin a legitima incompeten┼úa. De vreme ce nu trebuie s─â ┼čtii nimic specific pentru a ajunge sus, ├«nseamn─â c─â faptul de a ┼čti ceva anume e mai cur├«nd o piedic─â, un handicap social. Pedagogic vorbind, prestigiul formal al unor oameni f─âr─â nici o meserie e creator de confuzie etic─â ┼či dezagregare civil─â. (ÔÇ×CiocoiiÔÇť ÔÇô spune ┼či R─âdulescu-Motru ÔÇô ÔÇ×s├«nt parazi┼úii decrepitudinii noastre politiceÔÇť, ┼či sporesc, pernicios, ÔÇ×arbitrarul puteriiÔÇť.)

├Än sf├«r┼čit, omul f─âr─â meserie e condamnat la o foarte impur─â motiva┼úie a ac┼úiunii politice. El se ┼úine cu din┼úii de fotolii ┼či demnit─â┼úi, pentru c─â n-are la ce se ├«ntoarce. ├Äntruc├«t altceva nu (mai) ┼čtie, e musai s─â r─âm├«n─â ├«n front p├«n─â la moarte. Iubit sau nu, eficient sau nu, util sau d─âun─âtor, el se va str─âdui din r─âsputeri s─â se aga┼úe de scena public─â ├«mpotriva tuturor eviden┼úelor. Ce altceva s─â fac─â? Degeaba ob┼úine la alegeri procentaje stingheritoare, degeaba nu ┼či g─âse┼čte locul ├«n nici o ga┼čc─â, degeaba ├«i ├«ntorc spatele ┼či fo┼čti alia┼úi, ┼či fo┼čti adversari. Omul va gravita impenitent ├«n jurul puterii, cu singura energie ┼či justificare pe care o mai pot da iner┼úia, ├«nc─âp─â┼ú├«narea ┼či o fals─â imagine despre sine. C├«nd nu ┼čtii s─â faci nimic, nu-┼úi r─âm├«ne dec├«t s─â-┼úi confec┼úionezi un destin politic. Cu at├«t mai r─âu pentru aleg─âtori.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.