Ce rămîne din CNSAS

Publicat în Dilema Veche nr. 95 din 10 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Comparat cu proiectul lui Constantin Ticu Dumitrescu ┼či cu a┼čtept─ârile societ─â┼úii civile, Consiliul Na┼úional pentru Studierea Arhivelor Securit─â┼úii e o caricatur─â. O cacealma. E drept, unii ┼či-au putut vedea dosarele, dar nu to┼úi au senza┼úia c─â au v─âzut tot ce era de v─âzut. Lucrurile se desf─â┼čoar─â ├«n a┼ča fel ├«nc├«t nu exist─â nici o garan┼úie c─â de┼úin─âtorii reali ai arhivelor livreaz─â prompt ┼či corect ceea ce li se cere. S-au operat ┼či oarecari deconspir─âri, dar, de regul─â, ele s-au f─âcut c─âznit ┼či arbitrar, astfel ├«nc├«t nici cei dezv─âlui┼úi, nici cei "sp─âla┼úi" nu pot fi pu┼či, f─âr─â ezitare, pe liste definitive. Au existat erori scandaloase, nereguli procedurale jenante, disfunc┼úii de organizare intern─â care, nu o dat─â, au frizat ilegalitatea. Func┼úionarii de bun─â inten┼úie au obosit ori s-au ├«ndr─âgostit mai mult dec├«t era cazul de postul lor, iar Colegiul CNSAS a evoluat spasmodic de la derut─â ┼či blegeal─â la tic─âlo┼čie. Oameni care, ├«ntr-o lume normal─â, ar fi predat istorie jude┼úean─â sau lucru manual ├«n re┼úeaua unor ┼čcoli elementare de periferie au ajuns mici vedete de conjunctur─â. Caractere alc─âtuite din m├«zg─â ┼či sulf au ajuns s─â se ocupe de toaleta moral─â a na┼úiei. "Bine" cu adev─ârat nu au mers dec├«t complicitatea SRI-CNSAS ┼či interac┼úiunea conspirativ─â dintre feluritele guvern─âri (┼či pre┼čedin┼úii) ┼či ramura ling─âu-conservatoare a Colegiului. Cei aproape patru ani pe care i-am petrecut, cu mici puseuri de naivitate, ├«n aceast─â subteran─â trist─â au fost anii cei mai bolnavi ai experien┼úei mele post-revolu┼úionare. ┼×i totu┼či, c├«nd tapajul steril din jurul acestei institu┼úii se va stinge ┼či c├«nd corifeii ei vor reveni la un legitim statut de inexisten┼ú─â, ceva se va alege, cu siguran┼ú─â, din activitatea CNSAS. Nu b├«rfele jurnaliere, nu ambi┼úiile ┼či turpitudinile c├«torva caraghio┼či, ci munca discret─â, harnic─â ┼či pre┼úioas─â a unui grup de tineri, despre care nu se vorbe┼čte ┼či pe care ┼čefii lor nu dau doi bani. E vorba de departamentul de cercetare, un soi de "comando" al acribiei ┼či dedica┼úiei profesionale, care a produs deja peste dou─âsprezece volume compacte de studii ┼či documente, precum ┼či o serie de articole de specialitate, ap─ârute ├«n publica┼úii de profil. Pentru memorie ┼či pentru a reechilibra dispropor┼úia dintre presta┼úia lor ┼či nedreapta penumbr─â ├«n care lucreaz─â, ├«i voi numi de├«ndat─â, ├«n ordine alfabetic─â: Cristina Anisescu, Florian Banu, Theodor B─ârbulescu, Liviu Marius Bejenaru, Clara Cosmineanu Mare┼č, Iuliu Cr─âcan─â, Camelia Duic─â, Alina Ilinca, Nicoleta Ionescu Gur─â, Oana Marcu, Mirela Matiu, Silviu B. Moldovan, Elisabeta Neagoe Ple┼ča, Liviu Ple┼ča, Liviu ┼ó─âranu. Afla┼úi cu to┼úii ├«n jurul v├«rstei de treizeci de ani, ei au pus deja la ├«ndem├«na publicului un masiv corp de informa┼úii, analize ┼či comentarii, de natur─â s─â deconspire cu adev─ârat, ├«ntr-o m─âsur─â nesperat─â, nebuloasa teroare ├«ntre┼úinut─â de Securitate. Cititorul interesat va avea, de-aici ├«nainte, posibilitatea s─â afle lucruri edificatoare despre o sumedenie de subiecte ┼úinute, p├«n─â mai ieri, "sub obroc": mi┼čcarea armat─â de rezisten┼ú─â anticomunist─â din Rom├ónia, inventarul membrilor CC al PCR ├«ntre 1945 ┼či 1989, raporturile Bisericii Ortodoxe cu dictatura comunist─â, dosarele de urm─ârire ┼či procesele politice ale unor figuri importante de dup─â r─âzboi (de la generalul N. R─âdescu la Nicu Steinhardt), "prim─âvara de la Bucure┼čti" din 1964, evolu┼úiile economice ale Rom├óniei din 1936 p├«n─â ├«n perioada Sovrom-ului, structurile, cadrele, obiectivele ┼či metodele Securit─â┼úii etc. Gheorghe Oni┼čoru a prefa┼úat ornamental unul sau altul din volumele amintite, pentru a beneficia, furtiv, de meritele ├«ntreprinderii. Dar Silviu Moldovan, ┼čeful serviciului de cercetare, a fost destituit f─âr─â argumente la vedere, iar echipa a fost, o bun─â bucat─â de vreme, trimis─â la munca de jos: trebuia s─â care dosare ┼či s─â numere file la depozitul din Pope┼čti-Leordeni, unde SRI-ul a acceptat, de gura lumii, s─â transfere c├«te ceva din m─âruntaiele sale, ├«ntr-un ritm care promite s─â dea satisfac┼úie abia genera┼úiilor viitoare. ├Än felul acesta, singurii membri CNSAS care, pe termen lung, pot justifica existen┼úa unei institu┼úii altfel e┼čuate s├«nt ┼úinu┼úi ├«n regim de provizorat, h─âr┼úui┼úi, penaliza┼úi, umili┼úi. Iar "deciden┼úii" precari ┼či insalubri umplu ziarele cu "realiz─ârile" lor suspecte, cu suficien┼úa lor "├«n┼úeleapt─â". Peste c├«teva luni, mandatul acestor deciden┼úi expir─â. Nu-mi fac iluzii. Cei mai r─âi vor putea fi p─âstra┼úi sau ├«nlocui┼úi cu clone convenabile. Oni┼čoru pretinde deja c─â viziteaz─â frecvent Cotroceniul ┼či c─â are sprijinul Partidului Liberal, care, de altfel, e autorul nominaliz─ârii lui, cu ┼čase ani ├«n urm─â. E posibil. Politica de cadre a liberalilor nu e lipsit─â, uneori, de gustul surprizei ┼či al riscului. C├«t despre destinul ulterior al CNSAS-ului, el se va decide - vreau s─â sper - nu ├«n func┼úie de sfor─ârii ┼či calcule de circumstan┼ú─â, ci ├«n func┼úie de efortul c├«torva cercet─âtori care cred ├«n adev─âr ┼či ├«n tenacitatea c─âut─ârii lui. Restul e carierism m─ârunt, ┼čmecherie de t├«rgove┼ú, obr─âznicie adaptativ─â. Adic─â o adun─âtur─â de figuri trec─âtoare, ├«ntr-o trec─âtoare menajerie de epoc─â...

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.