Ce nu trebuie s─â spun─â un pre┼čedinte

Publicat în Dilema Veche nr. 340 din 19 - 25 august 2010
Întrebări jpeg

Ca to┼úi cei care mizeaz─â pe instinct mai mult dec├«t pe calcul ┼či elaborare, pe temperament mai mult dec├«t pe ├«n┼úelepciune (fie ea ┼či strict conjunctural─â), pe replica ustur─âtoare mai mult dec├«t pe cordialitatea calm─â, Traian B─âsescu nu pare procupat de problema limbajului, a comunic─ârii adecvate, a igienei stilistice la care ar trebui s─â-l oblige func┼úia. E, ca s─â zicem a┼ča, ÔÇ×b─âiat de b─âiatÔÇť, om dintr-o bucat─â. ÔÇ×Ce-i ├«n gu┼č─â ┼či-n c─âpu┼č─â.ÔÇť Le spune verde-n fa┼ú─â. Nu st─â prea mult pe g├«nduri c├«nd e s─â te altoiasc─â. Mai ales dac─â te legi de el, dac─â simte ├«n peisaj vreo ÔÇ×arogan┼ú─âÔÇť enervant─â. P├«n─â la un punct, e o alc─âtuire psihic─â simpatic─â, a c─ârei aur─â de ÔÇ×sinceritateÔÇť, de ÔÇ×autenticitateÔÇť garanteaz─â un anumit tip de popularitate. Pre┼čedintele e ÔÇ×de-al nostruÔÇť. Nu e fandosit ca al┼úii, nu vorbe┼čte ├«n bobote, nu o-ntoarce ca la Ploie┼čti. Dar asta ne face s─â uit─âm c─â un pre┼čedinte nu trebuie s─â fie doar ÔÇ×de-al nostruÔÇť. Trebuie s─â fie ni┼úelu┼č ┼či ÔÇ×de-ai lorÔÇť, de-ai pre┼čedin┼úilor. Adic─â s─â respecte unele reguli, s─â fie ├«n acord cu ÔÇ×fi┼ča postuluiÔÇť, s─â ┼čtie bine ce se cade ┼či ce nu se cade atunci c├«nd reprezin┼úi nu particularit─â┼úile firii proprii, nu o nav─â comercial─â ├«ntre altele, ci o ┼úar─â ├«ntreag─â. Nu vreau s─â spun c─â originalitatea, spontaneitatea, gestul tran┼čant ar fi, ├«n aceast─â postur─â, interzise. E bine, ├«ns─â, ca ele s─â fie ambalate cu grij─â, cu inteligen┼ú─â ┼či, dac─â se poate, cu un minim bun-gust. 

├Än ultima vreme, Traian B─âsescu a evoluat spre o neglijen┼ú─â ÔÇ×retoric─âÔÇť sporit─â, asupra c─âreia ar fi indicat s─â reflecteze, mai ales ├«n vremuri de criz─â, c├«nd nivelul de iritabilitate al tuturor e mai ridicat ca oric├«nd. Un pre┼čedinte nu trebuie, de pild─â, s─â lase impresia c─â prive┼čte exodul unei ├«ntregi categorii profesionale drept neesen┼úial. A spune c─â Revolu┼úia din decembrie s-a f─âcut ┼či ├«n beneficiul celor care vroiau s─â plece ┼či n-aveau voie ┼či c─â, deci, plec─ârile de-acum s├«nt o ÔÇ×cucerireÔÇť a democra┼úiei e ori cinic, ori trivial. ├Än orice caz, e un sofism. Grav e c─â a reap─ârut ideea emigr─ârii de nevoie, pe socoteala c─âl─âtoriei de pl─âcere. Grav e c─â sistemul sanitar e ├«n colaps, c─â medicii s├«nt bloca┼úi tehnologic, ofensa┼úi moralmente, descuraja┼úi profesional. Da. E bine c─â oamenii pot s─â circule prin lume cum vor. Dar ca pre┼čedinte e preferabil s─â ar─â┼úi c─â, devenit o tendin┼ú─â de mas─â, fenomenul te ├«ntristeaz─â, te preocup─â, te nelini┼čte┼čte. Nu s─â te declari satisf─âcut c─â ÔÇ×r─âm├«n destuiÔÇť ┼či acas─â, c─â fabric─âm anual 2000 de al┼úi medici ┼či c─â deci situa┼úia ÔÇ×nu trebuie dramatizat─âÔÇť. ├Än numele unei mentalit─â┼úi asem─ân─âtoare, pre┼čedintele a spus c├«ndva ┼či c─â nu trebuie s─â dramatiz─âm lipsa autostr─âzilor, c─â turi┼čtii str─âini pot vizita Rom├ónia cu avionul, c─â avem prea mul┼úi filozofi ┼či prea pu┼úini osp─âtari, sau c─â unele forme de ├«nv─â┼ú─âm├«nt s├«nt caduce, de vreme ce exist─â Google. Astea nu s├«nt declara┼úii ÔÇ×optimisteÔÇť sau ÔÇ×echilibrateÔÇť. S├«nt retorsiunile euforice ale cuiva care vrea mereu s─â aib─â dreptate. 

Un pre┼čedinte nu trebuie nici s─â se dea pe sine drept exemplu de precaritate salarial─â: un profesor lucreaz─â 16 ore pe s─âpt─âm├«n─â, eu ÔÇô 16 ore pe zi. Ergo: s├«nt mai prost pl─âtit dec├«t un profesor. E o dubl─â prob─â de ignoran┼ú─â ┼či meschin─ârie. E aproape stingheritor s─â te afli ├«n situa┼úia de a explica unui pre┼čedinte de ┼úar─â c─â cele 16 ore de predare ale unui profesor au, ca fundal, lungi zile ┼či ani de preg─âtire, c─â actorii nu ÔÇ×presteaz─âÔÇť strict dou─â ore pe sear─â ocup├«ndu-se, ├«n restul timpului, cu t─âierea frunzei la c├«ini, c─â nu toate meseriile pot fi reduse, cum spunea, c├«ndva, academicianul Grigore Moisil, la num─ârul de ÔÇ×ore-curÔÇť petrecute la birou. E nevoie ┼či de ÔÇ×ore-capÔÇť, greu cuantificabile. Ca s─â nu mai spunem c─â pre┼čedintele nu pl─âte┼čte din salariul s─âu nici chirie, nici ├«ntre┼úinere, nici combustibil, c─â are asigurate, pe gratis (respectiv pe fonduri de protocol), o sumedenie de servicii, pe care muritorii de r├«nd nici nu le viseaz─â. Nu zic: e normal ca pre┼čedintele s─â beneficieze, pe perioada mandatului s─âu, de asemenea privilegii anexe. Ce nu e normal e ca tocmai el s─â aduc─â discu┼úia la acest nivel. 

Pre┼čedintele nu trebuie nici s─â dea note de bun─â purtare partidelor politice ┼či cu at├«t mai pu┼úin partidului din care provine. A spune: ÔÇ×Nu am nici un amestec ├«n deciziile PD-L, dovad─â c─â dac─â era dup─â mine X, Y ┼či Z ar fi fost evacua┼úiÔÇť e ditamai amestecul! Dar aici nu mai e vorba doar despre ÔÇ×ce nu trebuie s─â spun─â un pre┼čedinteÔÇť. E vorba despre respectul colaboratorilor apropia┼úi, despre delicate┼úe sufleteasc─â ┼či despre loialitate. Despre toate acestea vom vorbi, poate, alt─âdat─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.