Ce lipsește pe piața politică

Publicat în Dilema Veche nr. 817 din 17-23 octombrie 2019
Presa românească de ieri şi azi jpeg

N-am cum să fac un inventar complet. Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale. Dar m-aș opri la trei însușiri fără de care, după părerea mea, un om politc nu este nici om întreg, nici politician întreg.

Asistăm mai întîi la o gravă carență a exprimării. Nu mă gîndesc numai la cunoașterea șchioapă a limbii materne, la inabilitatea de a construi un discurs sau de a susține o dezbatere civilizată. Mă gîndesc, mai ales, la incapacitatea de a găsi tonul și limbajul potrivite, în funcție de interlocutori și circumstanțe. E ceea ce se numea cîndva „darul limbilor“, înzestrarea (și preocuparea) de a vorbi fiecăruia pe limba lui. S-ar zice, la prima vedere, că propun un exercițiu de ipocrizie. Dar nu despre o retorică șmecher-cameleonică e vorba, ci despre respectul pentru cel cu care vorbești și despre talentul comunicării eficiente. Pe scurt, nu e recomandabil să te porți la o reuniune diplomatică așa cum te porți la bodegă sau la o întîlnire restrînsă de partid. La fel, nu e recomandabil să te porți la o serbare cîmpenească așa cum te-ai purta la susținerea unei teze de doctorat. Or, felul de a fi și de a vorbi al politicienilor noștri e de o tristă monotonie. În general, n-au decît o singură coardă, cel mult două. Ori se străduiesc să fie hazlii cînd nu trebuie, ori se înfurie birjărește. Alții, mai puțini, își iau un aer solemn, țeapăn, de inși „cu greutate“. Cîte unul se dă, neconvingător, drept om de cultură, băiat fin, doldora de citate (inadecvate) și de informații de almanah. Virtutea care le lipsește mai tuturor este firescul: grația de a fi ei înșiși, de a se adapta situației fără să-și inventeze un rol, de a se plia pe locul, momentul și personajul cu care se confruntă.

Legată de firesc este și virtutea autenticității. Am mai scris despre asta. În contextul de față, ceea ce mă interesează este capacitatea cuiva de a acționa nu strict pe baza unui calcul, ci și pe baza unei convingeri. E adevărat că viața politică, mai ales în timpul campaniilor electorale, e de negîndit fără o sumedenie de „figuri impuse“. Trebuie să devii simpatic alegătorilor, să te faci văzut printre tarabele vreunei piețe, să tragi cîte o horă, să pupi copii care îți dau flori și țărăncuțe care îți dau pîine cu sare etc. Dar toate astea se pot face teatral, fără har, fals, dacă nu-ți pui problema să asumi în cît mai mare măsură omenescul lor, hazul lor conjunctural, cordialitatea – fie și simbolică – a desfășurării lor. Trebuie să vrei să pui cît mai mult sens și cît mai multă angajare personală sinceră în tot ceea ce pare o scenografie mecanică. La limită, trebuie să te gîndești de două ori înainte de a face un gest sau de a participa la un tip de manifestare care nu ți se potrivesc. Puțină sfială, puțină rezervă nu strică. Dimpotrivă. (Adaug, totuși, că autenticitatea e altceva decît „spontaneitatea“ naturii fruste, inapte de autocontrol, negrădinărite, dezvoltate numai pe palier psiho-fiziologic. Avem, la vedere, destule țoape „autentice“. Dar nu sînt decît autentice… Totuși, chiar și așa, sînt mai ușor de prizat decît sumedenia de campioni ai fuduliei vide, cu care avem de a face seară de seară la diverse posturi de televiziune.)

O a treia virtute de care omul politic autohton duce lipsă este uitarea de sine. Majoritatea jucătorilor noștri politici sînt manevrați de o dizgrațioasă inflație a eului. Chiar – și mai ales – cînd nu dispun de un eu prea bine conturat. Mulțumiți de ei înșiși, bine zidiți în certitudini autocomplezente, încîntați să-și etaleze calitățile proprii („băieți deștepți“, plini de umor, dar oricînd gata de bătaie, hiper-descurcăreți, „mai mult sau mai puțin onești“, ca tot românul, autoritari și bășcălioși, oameni de partid, de gașcă, de comitet – una peste alta, mereu îndreptățiți să ocupe orice funcție, să ne conducă, să ne certe, să ne învețe). Oricum, avem de a face cu inși a căror principală preocupare, a căror axă existențială este reușita personală. Cariera, funcția, poziția în partid, procentajul electoral, averea și plăcerile proprii sînt țeluri constante, cărora li se subordonează tot. Cu alte cuvinte, principala ocupație a lui Gigi este Gigi. Restul e materie primă… Carne de tun, public de fraierit, popor. Încă aștept să văd apărînd pe scenă un personaj care să-mi transmită sentimentul că ceilalți îl preocupă mai mult decît îl preocupă sinele propriu. Unul care e imun la fascinația victoriei proprii, a „imaginii“ proprii, a rolului lui istoric. Unul care să nu vrea decît să-și facă bine treaba și să plece.

Mi se va spune că între „a fi tu însuți“ și „uitarea de sine“ e o contradicție. Nu e. A fi tu însuți e a nu-ți falsifica natura. A uita de sine e a nu ți-o idolatriza. Ceea ce ți se cere, de fapt, e să nu minți în felul tău de a fi și să nu fii egolatru. E greu! Dar politicienii noștri n-ar avea decît de cîștigat dacă ar înțelege că politica nu e o treabă ușoară, la îndemîna oricărui veleitar lacom (de putere și privilegii). 

(apărut în Dilema veche, 21 iulie 2011)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Rezultate alegeri locale 2024. Suceava: Tânărul care l-a învins pe Gheorghe Flutur. S-a înscris în PSD din liceu
Un tânăr în vârstă de 33 ani este candidatul care, cu un avans de peste 9.000 voturi, l-a învins în alegerile locale 2024 pe unul dintre cei mai vechi baroni locali, liberalul Gheorghe Flutur, instaurând supremația PSD în Suceava.
image
Calculul brutal al șefului aripii militare a Hamas în privința războiului din Fâșia Gaza, dezvăluit de corespondența sa
Mesajele liderului militar al Hamas Yahya Sinwar arată că rezistența sa, luni de zile, la presiunile în vederea încheierii unui armistițiu de încetare a focului/eliberare a ostaticilor dezvăluie un calcul brutal, acela că mai mult război și mai mulți civili morți lucrează în avantajul său.
image
Cine e Mihai Polițeanu, omul care a plecat din USR din cauza șefilor și a câștigat ca independent primăria unui mare oraș
Mai puțin cunoscut românilor, Mihai Polițeanu este unul dintre ultimele nume care confirmă în politica mioritică. Plecat ca outsider în cursa pentru Primăria Ploiești, Polițeanu a reușit marea surpriză și a cucerit orașul petrolului ca independent.

HIstoria.ro

image
Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, anchetat şi împuşcat în URSS
La începutul lui octombrie 1937, Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, e chemat la Moscova pentru a răspunde unei anchete a Kominternului.
image
Hanurile de altădată, precursoarele caselor de schimb
Zarafii s-au orientat spre construcțiile ce ofereau cele mai sigure condiții, dar și accesibilitate, adică hanurile, precursoarele hotelurilor, în curțile cărora își puteau desfășura activitatea.
image
De ce au ajuns sovieticii primii la Berlin?
Pe 16 decembrie 1944, în condiții meteo nefavorabile, Wehrmachtul a declanșat o masivă contraofensivă împotriva trupelor americane dispuse în zona Ardenilor din Franța, Belgia și Luxemburg.