Capodopere ├«n dialog (VI): Pallady ÔÇô Matisse

Publicat în Dilema Veche nr. 871 din 17 - 23 decembrie 2020
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

E u╚Öor s─â ne ├«nchipuim un dialog ├«ntre Theodor Pallady ╚Öi Henri Matisse. De fapt, el chiar a avut loc. Cei doi au fost prieteni, iar coresponden╚Ťa care atest─â prietenia lor e bine cunoscut─â. Un destin previzibil a f─âcut, totu╚Öi, ca ├«n ÔÇ×dosarele glorieiÔÇŁ ÔÇô sau, mai cur├«nd, ale notoriet─â╚Ťii ÔÇô ei s─â ├«nceteze a mai fi al─âturi. Matisse e un artist consacrat, expus ╚Öi adulat ├«n ├«ntreaga lume. Pallady, ├«n ciuda aderen╚Ťei spontane pe care o provoac─â tuturor cunosc─âtorilor, r─âm├«ne, pe pia╚Ťa artistic─â interna╚Ťional─â, ├«ntr-o nemeritat─â penumbr─â. E, poate, destinul ÔÇ×culturilor miciÔÇŁ, despre care vorbea, melancolic, E.M. Cioran. Un destin care trebuie asumat f─âr─â lamenta╚Ťii patetice. Mai ├«nt├«i, pentru c─â nu e o ÔÇ×nedreptateÔÇŁ, ci un simplu dat geografic ╚Öi geopolitic. Apoi, pentru c─â, a╚Öa cum observa c├«ndva Matei C─âlinescu, condi╚Ťia ÔÇ×marginalit─â╚ŤiiÔÇŁ are avantajele ei. E, ├«ntr-un anumit sens, mai stimulatoare pentru cei care o ilustreaz─â: ei se simt, adesea, mai motiva╚Ťi dec├«t cei de la ÔÇ×centruÔÇŁ s─â caute modele, s─â se manifeste ofensiv, absorbant, cu o energie ├«ntruc├«tva ÔÇ×eroic─âÔÇŁ, de care colegii lor mai ÔÇ×noroco╚ÖiÔÇŁ nu au nevoie... ╚śi pentru a reveni la pictur─â, putem aminti ╚Öi de ÔÇ×muzealulÔÇŁ moment Barbizon, la care au participat ╚Öi Nicolae Grigorescu, ╚Öi Ion Andreescu, cel pu╚Ťin la fel de ├«nzestra╚Ťi ca pictorii francezi ai locului, dar, inevitabil, mai pu╚Ťin ÔÇ×cita╚ŤiÔÇŁ.

Perechea Matisse-Pallady r─âm├«ne, oricum, un exemplu semnificativ de complementaritate. Matisse ne ├«nt├«mpin─â, de obicei, cu un soi de gra╚Ťie tihnit─â. Prin declara╚Ťiile ╚Öi prin faptele sale artistice, el vizez─â rafinamentul confortului senzorial. ├Än imaginile sale, ochiul se cufund─â ca ├«ntr-un fotoliu. E un ╚Ťel pe care l-a m─ârturisit nu o dat─â. Prin temperament ╚Öi prin program, Pallady prefer─â s─â dubleze satisfac╚Ťia optic─â prin tensiunea unui efort sever. O ├«ncordare perpetu─â se poate citi dincolo de echilibrul imaginilor sale. ├Äntre Matisse ╚Öi Pallady e, de fapt, diferen╚Ťa dintre reverie destins─â ╚Öi veghe vag insomniac─â. Din alt unghi, asist─âm la diferen╚Ťa dintre degustarea pl─âcerii pure ╚Öi experien╚Ťa, ceva mai preten╚Ťioas─â, a bucuriei. Pl─âcerea e ÔÇ×╚Ťintit─âÔÇŁ, bucuria e difuz─â. Pl─âcerea e conjunctural─â ╚Öi fluctuant─â, bucuria, odat─â instalat─â, devine o stare stabil─â, rezistent─â la contingen╚Ťe, la deturn─âri accidentale. Pl─âcerea e o form─â de hiperestezie, bucuria se ├«mpac─â bine cu luciditatea solar─â, cu trezia calm─â, cu echilibrul interior.

Distinc╚Ťiile acestea se exprim─â plastic ├«n morfologia specific─â a fiec─âruia dintre cei doi arti╚Öti. Matisse cultiv─â cu predilec╚Ťie linia curb─â, linia care, mai mult dec├«t s─â defineasc─â forma, o fredoneaz─â, ├«i d─â ocol asemenea unei largi fraze muzicale. Pictura sa este o pictur─â de volute calme, de conture fluctuante, de alunec─âri lene╚Öe. La Pallady, linia e mai energic─â, mai nervoas─â, mai cerebral─â, am spune. Curbelor li se substituie frecvent liniile fr├«nte, unghiul ascu╚Ťit, ha╚Öura febril─â. ├Än chip nea╚Öteptat, e mai mult─â voluptate, mai mult fast r─âs─âritean ├«n opera lui Matisse dec├«t ├«n aceea a lui Pallady! Cel dint├«i d─â, cu fiecare dintre lucr─ârile sale, un mare spectacol de culoare. Cel de-al doilea a╚Öaz─â asupra culorilor ÔÇô observa╚Ťia e a lui Blaga ÔÇô  surdina unui suflet ├«n care bucuria accept─â, contrapunctic, ╚Öi criza, insatisfac╚Ťia. De aceea, Pallady acord─â desenului mai mult credit dec├«t culorii. Desenul e masculinitatea tran╚Öant─â a artei, culoarea e seduc─âtoarea ei feminitate. Desenul analizeaz─â ╚Öi des─âv├«r╚Öe╚Öte, culoarea psalmodiaz─â. Pallady e un constructor, Matisse ÔÇô un muzician. ╚śi dac─â ├«n lucr─ârile constructorului nu e at├«ta culoare c├«t─â e ├«n lucr─ârile muzicianului, ele cuprind, ├«n schimb, mai mult─â lumin─â. ├Än tablourile lui Pallady exist─â, ├«ntr-adev─âr, atmosfer─â, aer, reflexe str─âlucitoare ╚Öi umbre. Cu alte cuvinte, ├«n tablourile sale exist─â spa╚Ťiu e╚Öalonat ├«n ad├«ncime, spa╚Ťiu tridimensional. La Matisse, totul este adus ├«n suprafa╚Ť─â: ├«ntre fundal ╚Öi prim-plan nu apar trepte. Culorile pure, a╚Öezate ├«n tente plate, creeaz─â un ansamblu compact, omogen, greu de abordat din afara lui. Spa╚Ťiul pictat nu comunic─â omogen cu spa╚Ťiul real. La Pallady, spa╚Ťiul pictat e o prelungire a spa╚Ťiului real. De aceea, ├«n tablourile sale e╚Öti implicat, prezent, invitat la comuniune, ├«n vreme ce dinaintea tablourilor lui Matisse r─âm├«i spectator: un spectator fascinat de farmecele spectacolului v─âzut, dar un spectator. Prezen╚Ťa uman─â, ca de altfel orice tip de prezen╚Ť─â, este, la Matisse, simpl─â prezen╚Ť─â ornamental─â, motiv decorativ ├«ntre altele. La Pallady, p├«n─â ╚Öi urma l─âsat─â de om ├«n perimetrul unei naturi moarte (o pereche de ochelari, o cea╚Öc─â, o carte, o pip─â...) e consistent─â, bogat evocatoare. Contemplat─â global, opera lui Matisse etaleaz─â o varietate care deriv─â, poate, din ├«ns─â╚Öi dinamica instabil─â a universului senzorial. Exist─â, ├«n desf─â╚Öurarea ei, o etap─â pointilist─â, ca ╚Öi una expresionist─â, adunate laolalt─â sub o cert─â dominant─â fauve. Opera lui Pallady e mai egal─â cu sine, mai ÔÇ×unitar─âÔÇŁ stilistic. Ea  se exprim─â mai degrab─â ├«n intensiv dec├«t ├«n extensie, ├«n concentrare, mai mult dec├«t ├«n diversificare.

S-a vorbit despre pictura lui Matisse ca despre o gr─âdin─â echivalent─â Paradisului reg─âsit. ╚śi ceva paradiziac exist─â, desigur, ├«n cromatica ei exuberant─â. ├Än pictura lui Pallady exist─â, de asemenea, un subton paradiziac, mai pu╚Ťin evident, mai pu╚Ťin sonor, dar ├«n egal─â m─âsur─â delectabil: un paradis al consecven╚Ťei creatoare, al unei emotivit─â╚Ťi inteligent controlate, un paradis al stilului, liber de tenta╚Ťii estetizante prea la ├«ndem├«n─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
De┼či temperaturile scad u┼čor, c─âldura extrem─â face ravagii ├«n Rom├ónia. Dup─â valul de aer tropical, meteorologii anun┼ú─â furtuni violente.
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.