Capodopere ├«n dialog (V): Toulouse-Lautrec ÔÇô Rouault

Publicat în Dilema Veche nr. 869 din 3 - 9 decembrie 2020
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

Dup─â verva senzual─â a lui Toulouse-Lautrec ╚Öi dup─â acurate╚Ťea eseurilor coregrafice ale lui Degas, ├«nt├«lnirea cu Georges Rouault ne ofer─â experien╚Ťa unui univers de un laconic tragism. Strict cronologic, ├«ntre Toulouse-Lautrec ╚Öi Rouault nu e dec├«t o diferen╚Ť─â de ╚Öapte ani. Dar, stilistic, diferen╚Ťa este de un secol. Toulouse-Lautrec, mereu disponibil fa╚Ť─â de lumea exterioar─â, senzitiv, jovial, de o patetic─â empirie, e un artist compatibil cu ÔÇ×pozitivulÔÇŁ secol al XIX-lea. Rouault, ├«ntors asupra universului l─âuntric, b├«ntuit de spaime f─âr─â chip, de crisp─âri f─âr─â nume, e contemporan cu noi: e o con╚Ötiin╚Ť─â a veacului XX sau, ├«n orice caz, a primei lui jum─ât─â╚Ťi. Toulouse-Lautrec era un colec╚Ťionar (╚Öi un risipitor) de impresii. Pe Rouault nu-l mai intereseaz─â ceea ce realul imprim─â asupra retinei sale. Important este, ├«n cazul lui, ceea ce el poate ÔÇ×imprimaÔÇŁ asupra realului: expresia pe care el o poate transfera asupra lui. Omul secolului al XIX-lea se complace ├«nc─â s─â conspecteze discursul naturii. Omul secolului XX face natura s─â tac─â ╚Öi, orgolios, ├«╚Öi asum─â el autoritatea ╚Öi r─âspunderea discursului. De la dialogul impresionist cu universul senza╚Ťiilor se trece, prin urmare, la monologul expresionismului. De la conversa╚Ťie se trece la solilocviu. Toulouse-Lautrec te poate ├«nv─â╚Ťa s─â te ├«mprietene╚Öti cu singur─âtatea celorlal╚Ťi. De la Rouault afli cum te po╚Ťi ├«mprieteni cu propria ta singur─âtate. Toulouse-Lautrec, spuneam adineauri, dialogheaz─â cu lumea: e ├«ntr-un raport de cordialitate cu ea. Solilocviul lui Rouault presupune, dimpotriv─â, o anumit─â distan╚Ťare de lume, o anumit─â dezabuzare, mai cur├«nd favorabil─â t─âcerii dec├«t cuv├«ntului. ├Änc├«t dac─â ar fi s─â imagin─âm echivalentul sonor al imaginilor al─âturate, am putea spune c─â lucr─ârile lui Toulouse-Lautrec degaj─â o febril─â volubilitate, o rumoare perpetu─â, ├«n vreme ce lucr─ârile lui Rouault tac grandios, ca ni╚Öte semne ale destinului. E o t─âcere elocvent─â, desigur, o t─âcere despre ceva anume, t─âcerea ca limbaj al simplit─â╚Ťii. Lumea lui Rouault e o lume ÔÇ×simpl─âÔÇŁ, ├«n m─âsura ├«n care se restr├«nge mereu, ├«n chip programatic, la o dominant─â: dominanta damn─ârii, a ne├«mplinirii, a inconfortului existen╚Ťial. Lumea lui Toulouse-Lautrec, marcat─â ╚Öi ea, uneori, de oarecare ÔÇ×insalubritateÔÇŁ, era, totu╚Öi, o lume tonic─â, fie ╚Öi doar prin pitorescul ei. Lumea lui Rouault e grav─â p├«n─â la a fi sumbr─â, sever─â ca un decalog, dificil─â ca o pedeaps─â. Umorul lui Toulouse-Lautrec devine, la Rouault, sarcasm. Eternul feminin, contemplat de Toulouse-Lautrec cu at├«ta benevolen╚Ť─â, dac─â nu chiar cu o ofensiv─â curtoazie, e perceput de Rouault ca o fantasm─â teluric─â, o ├«ntruchipare primar─â, sufocat─â de greutatea trupescului.

Universul lui Toulouse-Lautrec e alimentat de paroxismul bucuriei, de o delirant─â vitalitate. Al lui Rouault e mai aproape de paroxismul triste╚Ťii ╚Öi poart─â pecetea unei ireversibile extinc╚Ťii. C├«nd Toulouse-Lautrec deseneaz─â un cal, ceea ce vedem e un pachet de energie comprimat─â, o for╚Ť─â elementar─â, gata s─â se dezl─ân╚Ťuie. C├«nd (mai rar) Rouault deseneaz─â un cal, rezultatul e mai cur├«nd spectral, hieratic, extras ÔÇô s-ar zice ÔÇô dintr-o procesiune funerar─â. Spectralul este, de altfel, una dintre categoriile fundamentale ale esteticii lui Rouault. Plastic, el se traduce printr-o manipulare vehement─â a conturelor negre, a liniei ├«ngro╚Öate, care delimiteaz─â inconturnabil formele, la fel cum arm─âtura metalic─â a vitraliilor tran╚Öeaz─â siluetele din spa╚Ťiul lor. Din acest punct de vedere, arta lui Rouault aminte╚Öte, ├«ntr-adev─âr, de vitraliul medieval, dar ╚Öi de vechea pictur─â catalan─â, cu desenul ei categoric, pe ale c─ârui trasee alunec─â substan╚Ťa unei nobile drame.

Toulouse-Lautrec era un artist al luminii prelungite artificial ├«n ├«ntunericul nop╚Ťii: lumina ÔÇ×impur─âÔÇŁ din jurul felinarelor stradale ╚Öi a cafenelelor. Pentru Rouault, universul ├«ntreg e o ├«nnoptare ad├«nc─â, ├«n care ├«ns─â, din c├«nd ├«n c├«nd, se simte raza palid─â a unui astru. ╚śi e momentul s─â atragem aten╚Ťia asupra unei nuan╚Ťe. Spectralul nu epuizeaz─â, totu╚Öi, opera lui Rouault. C─âci, dincolo de el, o anumit─â verticalitate, o anumit─â intransigen╚Ť─â moral─â se fac, deopotriv─â, sim╚Ťite. Pe urmele lui Pascal, Rouault consemneaz─â triste╚Ťile inerente condi╚Ťiei umane, triste╚Ťi senioriale ├«ns─â, triste╚Ťi de rege deposedat. Ele constituie laolalt─â ╚Öi mizeria patetic─â a condi╚Ťiei noastre, dar ╚Öi demnitatea ei. Ne s├«nt date ca s─â le dep─â╚Öim. Prieten cu L├ęon Bloy ╚Öi cu Jacques Maritain, Rouault are, cum avusese ╚Öi Van Gogh, voca╚Ťie de pastor. Scenele de circ din opera lui ÔÇô divertisment minor c├«nd apar la Toulouse-Lautrec ÔÇô s├«nt, pentru Rouault, adev─ârate parabole. Ceea ce pentru Toulouse-Lautrec era accident, caz particular, pentru Rouault cap─ât─â dimensiuni simbolice. Linia, c─âreia ├«n arta lui Toulouse-Lautrec ├«i pl─âcea s─â divagheze la nesf├«r╚Öit, cu o extrem─â comunicativitate, are, ├«n tablourile lui Rouault, aspectul categoric al unei sentin╚Ťe. Dansul de tip Toulouse-Lautrec era ordine ritmic─â, frenezie organic─â. Dansul de tip Rouault e cheltuial─â de sine, uzur─â sufleteasc─â, destr─âmare. Pentru a avea pre╚Ť, via╚Ťa fiec─âruia trebuie s─â semene cu o piruet─â str─âlucitoare, cu un dans frenetic ÔÇô crede Toulouse-Lautrec. ╚śi trebuie spus c─â via╚Ťa sa a fost o asemenea piruet─â. Dimpotriv─â, Rouault e de p─ârere c─â, pentru a merita s─â fie tr─âit─â, via╚Ťa trebuie s─â abandoneze non╚Öalan╚Ťa capricioas─â a dansului, care nu e dec├«t o form─â a trecerii, pentru a aspira la nemi╚Öcarea statuar─â, edificat─â, a celor ce s├«nt cu adev─ârat, f─âr─â schimbare ╚Öi f─âr─â sf├«r╚Öit. Avem, fire╚Öte, fiecare, libertatea de a opta, de a adopta unul sau altul dintre cele dou─â moduri de a fi. Iar dac─â alegerea noastr─â va fi autentic─â, integral asumat─â, consecvent─â, ea va avea consecin╚Ťe la fel de binef─âc─âtoare ├«n ambele versiuni...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
De┼či temperaturile scad u┼čor, c─âldura extrem─â face ravagii ├«n Rom├ónia. Dup─â valul de aer tropical, meteorologii anun┼ú─â furtuni violente.
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.