Capodopere ├«n dialog (IV): Toulouse-Lautrec ÔÇô Degas

Publicat în Dilema Veche nr. 868 din 26 noiembrie - 2 decembrie 2020
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

Dou─â insule, ├«n marele arhipelag al desenului. Doi arti╚Öti pentru care gramatica artei se reduce la morfologia ╚Öi sintaxa liniei pure. ├Ändr─âgostit de Ingres ╚Öi de Rafael, Degas pune ne├«ncetat picturalul ├«n custodia graficului, deosebindu-se, prin aceasta, de impresioni╚Ötii ├«n ale c─âror expozi╚Ťii ÔÇ×revolu╚ŤionareÔÇŁ a fost mereu prezentÔÇŽ La r├«ndul lui, Toulouse-Lautrec, cu 30 de ani mai t├«n─âr dec├«t Degas, e unul dintre cei mai consecven╚Ťi admiratori ai s─âi. ╚śi el e un ├«mp─âtimit al desenului. Dar, ├«n limitele aceluia╚Öi idiom, Toulouse-Lautrec vorbe╚Öte un alt dialect dec├«t Degas. S-ar putea spune c─â el g─âse╚Öte infinite delicii ├«n a vorbi argoul desenului, desenul pitoresc, al col╚Ťului de strad─â ╚Öi al mesei de cafenea, desenul, bogat ├«n locu╚Ťiuni picante, al divertismentelor de tip Moulin RougeÔÇŽ Degas, ├«n schimb, cultiv─â desenul ca pe o limb─â funciarmente cult─â, ca pe un cod nobiliar, distins, bine supravegheat. ├Ämprejurarea aceasta e, ├«ntruc├«tva, paradoxal─â: Toulouse-Lautrec are o ascenden╚Ť─â mai ÔÇ×sonor─âÔÇŁ dec├«t Degas, pe linia vanit─â╚Ťii sociale: e fiu de conte, dintr-o stirpe instalat─â ├«n Languedoc ├«nc─â de pe vremea lui Carol cel Mare. Interesul lui pentru cercurile plebee e interesul manifestat adesea de aristocra╚Ťi pentru universul pestri╚Ť al vie╚Ťii ÔÇ×de josÔÇŁÔÇŽ Toulouse-Lautrec pare s─â caute ÔÇ×periferiaÔÇŁ ca pe un stimulent exotic, imperios necesar sim╚Ťurilor sale hiper-rafinate. Odat─â intrat ├«ns─â ├«n societatea ÔÇ×profan─âÔÇŁ a Parisului, el tr─âie╚Öte transfigurarea bucuriei, a franche╚Ťei ├«n care dospe╚Öte s─âm├«n╚Ťa unei calde umanit─â╚Ťi. Toulouse-Lautrec nu e observatorul blazat al modelelor pe care le deseneaz─â. E prietenul lor. ╚śi vorbe╚Öte despre lumea lor ca un cet─â╚Ťean adoptat de ea ╚Öi nu ca un explorator distant sau ca un vicios c─âut─âtor de experien╚Ťe insolite: nu ├«nregistreaz─â ironic, nu consemneaz─â glacial, ci ├«n╚Ťelege ╚Öi particip─â. ╚śi e impresionant s─â consta╚Ťi cu c├«t─â tandr─â elegan╚Ť─â reu╚Öe╚Öte artistul acesta, lovit de o grotesc─â infirmitate, s─â evite frigul pustiitor al singur─ât─â╚Ťii. Boala care, de obicei, izoleaz─â devine, pentru Toulouse-Lautrec, un argument al comuniunii cu ceilal╚Ťi ╚Öi, de la o vreme, un filtru prin care p├«n─â ╚Öi zonele umbroase ale omenescului devin prizabile, str─âluminate de o pre╚Ťioas─â urm─â a purit─â╚Ťii originare. Am semnalat, cu alt prilej, puterea lui Rembrandt de a consacra derizoriul, umilul, precaritatea. Toulouse-Lautrec merge p├«n─â la a ├«ncerca s─â recupereze ceea ce, din unghiul moralei mic-burgheze, e blamabil, parazitar. Peste desenele sale, ca peste Parisul vremii sale, adast─â o stranie aur─â de candoare. O candoare policrom─â, desigur, o candoare numit─â Folies Berg├Ęre, Moulin de la Galette, Nini-Patte-en-lÔÇÖair sau La Goulue, dar nu mai pu╚Ťin candoarea inimii simple, a lipsei de prejudec─â╚Ťi, a vie╚Ťii care trece inocent ╚Öi misterios peste toate, ca o m├«ng├«iere, ca un z├«mbet.

Mai s─ân─âtos biologic dec├«t admiratorul s─âu, Degas e mult mai pu╚Ťin sociabil. Uneori, pare s─â frizeze mizantropia. A tr─âi nu e, pentru el, a intra ├«n scen─â, cum era pentru Toulouse-Lautrec, ci a contempla distant un spectacol exterior. Distant, dar sus╚Ťinut de o sclipitoare inteligen╚Ť─â. Mai pu╚Ťin interesat de substan╚Ťa uman─â, c├«t de componenta strict estetic─â a lumii. Toulouse-Lautrec tr─âia cu voluptate. Degas savureaz─â mental, cu un soi de amuzat─â curiozitate, priveli╚Ötea care i se ofer─â. Nu ├«nt├«mpl─âtor, prietenul s─âu Paul Val├ęry a vrut s─â-i dedice Monsieur Teste (ofert─â refuzat─â ÔÇô ├«n mod defensiv, s-ar zice ÔÇô de Edgar Degas).

Trec├«nd de la Toulouse-Lautrec la Degas, trecem de la spontaneitate la elaborare, de la frugalitatea stenogramei la calmul clasic al descrierii, de la linia-accent sau linia-interjec╚Ťie la linia enun╚Ťiativ─â, linia-fraz─â. ╚śi unul, ╚Öi cel─âlalt erau fascina╚Ťi de tema dansului. Dar Toulouse-Lautrec e interesat, ├«n primul r├«nd, de dansul ├«ntrupat, de chipul pe care dansul ├«l poate c─âp─âta c├«nd devine expresia unui destin individual. De fapt, dansatorul e mai important, pentru el, dec├«t dansul ├«n sine. Nu ╚Öi pentru Degas, care mediteaz─â mai cur├«nd asupra fiin╚Ťei dansului, ├«n╚Ťeleas─â ├«n generalitatea ei diafan─â, ├«n gra╚Ťia ei necorporal─â. Cineva danseaz─â ├«n lucr─ârile lui Toulouse-Lautrec. Se danseaz─â, impersonal, ├«n cele ale lui Degas. Unul percepe dansul ca pe o prelungire natural─â a fiin╚Ťei, ├«n vreme ce, pentru cel─âlalt, el este o prelungire cultural─â a ei. ├Äntre cei doi e, de fapt, diferen╚Ťa dintre dansul genuin, izbucnit vulcanic dintr-un preaplin l─âuntric, ╚Öi dansul cultivat, stilizat, ÔÇ×╚ÖcolitÔÇŁ (╚Öi devenit, astfel, ÔÇ×coregrafieÔÇŁ). Diferen╚Ťa aceasta se precizeaz─â ╚Öi dac─â punem al─âturi gustul pre-expresionist al lui Toulouse-Lautrec pentru vitalitatea burlesc─â a scenei de circ ╚Öi gustul lui Degas pentru elegan╚Ťa sportiv─â a curselor de cai, consemnate, uneori, ca ni╚Öte adev─ârate reprezenta╚Ťii de balet.

Captivat de ceea ce vede, Toulouse-Lautrec expediaz─â cu oarecare non╚Öalan╚Ť─â problemele de finisaj, de culoare sau de compozi╚Ťie. Mare (╚Öi virtuoz) iubitor de simplific─âri ╚Öi solu╚Ťii rapide, el e╚Öueaz─â, c├«teodat─â, ├«n caricatur─â. Pe de alt─â parte, cu el ├«ncepe ÔÇô am putea spune ÔÇô arta savant sintetic─â a afi╚Öului, de o monumentalitate comunicativ─â, amestec de arabesc vioi ╚Öi mesaj expeditiv. Fapt e c─â Toulouse-Lautrec e dintre arti╚Ötii care, ├«n timpul lucrului, privesc spre model, mai mult dec├«t spre p├«nz─â. La Degas, raportul e r─âsturnat: ochii lui r─âm├«n ata╚Öa╚Ťi operei sale, modelul fiind, nu o dat─â, pretext, ÔÇ×materie prim─âÔÇŁ. De aici aspectul mai ÔÇ×├«nchisÔÇŁ, mai definitiv, al tablourilor sale ╚Öi foarte complicata lor regie compozi╚Ťional─â. Dar iat─â, totu╚Öi, excentrica punere ├«n pagin─â a unei celebre lucr─âri de Degas (ÔÇ×AbsintulÔÇŁ), confruntat─â cu frontalitatea, u╚Öor anodin─â, a unei lucr─âri asem─ân─âtoare semnate de Toulouse-Lautrec. Compozi╚Ťia lui Degas, l─âs├«nd loc, la prima vedere, instantaneului ├«nt├«mpl─âtor, confer─â scenei o not─â de autenticitate, de imediate╚Ťe, de firesc, capabil─â s─â concureze ╚Öi chiar s─â umbreasc─â spontaneit─â╚Ťile de mare maestru ale lui Toulouse-Lautrec. E o dovad─â c─â, ori de c├«te ori un artist ├«nt├«lne╚Öte momentul de a-╚Öi da capodopera, el iese din raza de aproximare a defini╚Ťiilor noastre. Nu mai poate fi comparat cu nimeni. Nici m─âcar cu el ├«nsu╚ÖiÔÇŽ

Sursa imagini: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uria┼čul pod de la Br─âila dup─â montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Mar┼úi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Br─âila, informeaz─â┬á CNAIR. Podul peste Dun─âre de la Br─âila va fi cel mai mare pod suspendat din Rom├ónia ┼či al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta ruseasc─â┬á X-22 care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au ap─ârut primele imagini cu racheta care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachet─â ruseasc─â X-22. ├Än urma atacului de luni, cel pu┼úin 18 persoane ┼či-au pierdut via┼úa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.