Capodopere în dialog (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 866 din 12 - 18 noiembrie 2020
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

D├╝rer ÔÇô Leonardo

O temeinic─â forma╚Ťie de plastician implic─â studiul anatomiei ca pe un exerci╚Ťiu inevitabil. Articula╚Ťiile suple ale corpului s├«nt o instructiv─â lec╚Ťie de ordine vie pentru cel care caut─â, prin voca╚Ťie, ÔÇ×anatomiaÔÇŁ organismului ideal numit capodoper─â. ÔÇ×Nu po╚Ťi crea o imagine frumoas─â ÔÇô spunea D├╝rer ÔÇô recurg├«nd numai la puterile imagina╚Ťiei. Trebuie ca spiritul t─âu s─â fie ├«nc─ârcat de experien╚Ťa adev─ârului.ÔÇŁ Exist─â ├«ns─â arti╚Öti pentru care ispita adev─ârului e at├«t de mare ├«nc├«t, din vreme ├«n vreme, ei renun╚Ť─â la prelucrarea lui plastic─â, pentru a ├«nregistra, cu ÔÇ×obiectivitateaÔÇŁ omului de ╚Ötiin╚Ť─â, chipul lui nud. Este cazul lui Leonardo da Vinci, care ├«ncearc─â s─â descopere ╚Öi s─â descrie mecanica intim─â a corpului, cea care nu e f─âcut─â s─â se vad─â. O observa╚Ťie ca aceasta e de natur─â s─â defineasc─â destul de bine ceea ce e specific marelui maestru italian, ├«n contrast cu ceea ce e specific lui D├╝rer. D├╝rer prelua din zona nev─âzutului strictul necesar unei optime reprezent─âri a universului vizibil. Leonardo are ambi╚Ťia paradoxal─â de a aborda frontal nev─âzutul, de a reproduce nimbul insesizabil din jurul formelor concrete, laolalt─â cu resortul misterios din miezul lor. D├╝rer caut─â lumina clar─â a lumii, Leonardo caut─â penumbrele, insesizabilul ei. ╚śi e interesant s─â vedem cum ispita adev─ârului ultim ├«l duce pe Leonardo, mai mult dec├«t pe D├╝rer, p├«n─â ├«n pragul insondabilului. D├╝rer se poate l─âuda c─â, avid s─â g─âseasc─â defini╚Ťia lucrurilor, sf├«r╚Öe╚Öte prin a g─âsi una satisf─âc─âtoare at├«t pentru cuget, c├«t ╚Öi pentru sim╚Ťuri. Leonardo, c─âut├«nd defini╚Ťia lucrurilor, g─âse╚Öte indefinitul din alc─âtuirea lor. ├Än lucr─ârile sale, linia de contur e folosit─â nu pentru a preciza, pentru a ├«nchide formele, ci pentru a le aproxima, pentru a le deschide. ├Äntre fiecare corp ╚Öi ambian╚Ťa lui se instaleaz─â un soi de proces respiratoriu, care e miracolul ├«nsu╚Öi al vie╚Ťii. La D├╝rer ├«ns─â, ├«n ciuda efortului s─âu de a ob╚Ťine efectul pictural, de a l─âsa loc jocului de lumin─â ╚Öi umbr─â care ├«mbrac─â volumele, forma r─âm├«ne riguros cadastrat─â, u╚Öor de decupat pe fundalul ├«ntunecat care o sus╚Ťine. Ea are caracteristicile unei monade, ale unei ├«ntruchip─âri solitare, deta╚Öate de ÔÇ×├«mprejurulÔÇŁ ei, ├«n loc s─â prefere dialogul cu el.

Semnificative, ├«n acest context, s├«nt deosebirile dintre lucr─ârile celor doi arti╚Öti dedicate formelor animale. Leonardo se arat─â interesat de silueta lor ideal─â, de canonul propor╚Ťiei lor, de imaginea lor arhetipal─â, platonician─â, am zice. El pare decis s─â portretizeze specia, mai mult dec├«t ├«ntruchip─âri accidentale ale ei. Pe D├╝rer ├«l intereseaz─â ├«n primul r├«nd individul, condensarea particular─â a speciei, ceea ce ├«l determin─â, uneori, s─â devin─â cvasi-fotografic, prob├«nd o virtuozitate, un zel descriptiv inegalabile. Asta nu ├«nseamn─â c─â lui Leonardo i-ar lipsi gustul pentru exactitate sau abilitatea ÔÇ×iluzionist─âÔÇŁ. Mai mult dec├«t at├«t, el nu se sfie╚Öte s─â reproduc─â st─âri suflete╚Öti paroxistice sau fizionomii grote╚Öti, la limita dintre co╚Ömar ╚Öi caricatur─â. Dar, ├«n cele din urm─â, contingentul, ca ╚Öi anecdoticul, se resorb ├«ntr-o unitate esen╚Ťial─â: simple fragmente ale unui ├Äntreg, care e mereu presupus de jur ├«mprejurul lor. Imaginile lui D├╝rer s├«nt ele ├«nsele unitatea, ├«╚Öi ajung lor ├«n╚Öile, s├«nt centripete. Ale lui Leonardo trimit, centrifugal, c─âtre o unitate de dincolo de ele, categoric─â, dar indicibil─â.

Un peisaj schi╚Ťat de Leonardo e stihial, purt─âtor de destin. D├╝rer e mai rece, mai sobru, mai ordonat. Dispozi╚Ťia ha╚Öurilor care dau volum st├«ncilor e, la el, nedisimulat─â, sonor─â, ├«ntruc├«tva artificial─â. La Leonardo, totul e mai discret, mai ├«nv─âluit ╚Öi totu╚Öi  ÔÇô ├«n chip ciudat ÔÇô mai ÔÇ×realÔÇŁ, mai pu╚Ťin abstract. El pare s─â ne ├«nve╚Ťe c─â realul ├«╚Öi dezv─âluie adev─ârata natur─â mai cur├«nd ├«n lumina nuan╚Ťat─â a amurgului dec├«t ├«n puterea zilei. ÔÇ×S─â pictezi ├«n faptul serii!ÔÇŁ, recomanda el ucenicilor s─âi. E momentul ├«n care lumea cunoa╚Öte o adev─ârat─â stare de gra╚Ťie. Fa╚Ť─â de Leonardo, artist al ├«nser─ârilor, D├╝rer e un artist al amiezei, al soarelui ├«n─âl╚Ťat la zenit. Giorgione ni se p─âruse ╚Öi el un spirit crepuscular, dar amurgurile sale erau amurgurile unui sentimental. ╚śi ale unui t├«n─âr. ├Än cazul lui Leonardo ÔÇô pe care nu ni-l putem imagina dec├«t b─âtr├«n ÔÇô, amurgul devine o categorie a cerebralit─â╚Ťii, a v├«rstei t├«rzii. Leonardo e aproape o parabol─â a senectu╚Ťii. Nu a senectu╚Ťii demobilizate, lipsite de enrgie, ci a senectu╚Ťii nobile, r─âbd─âtoare, coextensiv─â ÔÇ×├«n╚ŤelepciuniiÔÇŁ. Fa╚Ť─â de el, D├╝rer e ├«ntruchiparea maturit─â╚Ťii austere, a v├«rstei adulte, f─âr─â ├«ndoieli ╚Öi f─âr─â exuberan╚Ťe.

Ca portretist, Dürer e de o luciditate fără menajamente. El acceptă, dacă modelul o implică, să alunece spre prozaic. Lasă detaliile să-și dea întreaga măsură, vrea, înainte de toate, veridicul, adevărul impresiei, asemănarea. Dimpotrivă, Leonardo pare să facă portretul unor personaje care nu sînt din lumea obișnuită: seamănă între ele doar în măsura în care seamănă, toate, cu o idee, coborîtă pentru un timp, nu se știe pentru cît, în învelișul formei.

Desenul lui D├╝rer e mai ap─âsat, mai exact, mai declarativ. Al lui Leonardo, frugal ├«n aparen╚Ť─â, e mai dinamic. Siluetele desenate de D├╝rer trec din fluidul peni╚Ťei ├«ntr-o imobilitate de efigie. Cele ale lui Leonardo r─âm├«n fluide, vaporoase, ├«n regim de permanent─â metamorfoz─â. D├╝rer cultiv─â echilibrul stabil, de o monumentalitate sever─â (vezi gravura sa ÔÇ×Cavalerul, moartea ╚Öi diavolulÔÇŁ). Leonardo prefer─â echilibrul imprevizibil, care las─â ├«nc─â loc liber mi╚Öc─ârii (vezi studiile preg─âtitoare pentru monumentul ecvestru al lui Francesco Sforza). D├╝rer vede distinc╚Ťii acolo unde Leonardo vede contamin─âri, limite acolo unde Leonardo vede nelimitarea. Pe scurt (╚Öi ca s─â folosim o dihotomie hegelian─â), D├╝rer face o art─â a intelectului care separ─â, Leonardo una a ra╚Ťiunii care une╚Öte. Am├«ndoi ÔÇô ├«n aparent─â disjunc╚Ťie ÔÇô s├«nt profetic cupla╚Ťi la modernitate. G─âsim, ├«n lucr─ârile lor, ╚Öi laten╚Ťe expresioniste, anticip├«nd sensibilitatea adeseori nevrotic─â a zilelor de azi, ╚Öi un anumit experimentalism ├«ndr─âzne╚Ť, din care se pot deduce toate taton─ârile ├«nnoitoare ale ultimelor dou─â secole. O dovad─â ├«n plus c─â marii arti╚Öti nu-╚Öi pierd niciodat─â actualitatea...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uria┼čul pod de la Br─âila dup─â montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Mar┼úi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Br─âila, informeaz─â┬á CNAIR. Podul peste Dun─âre de la Br─âila va fi cel mai mare pod suspendat din Rom├ónia ┼či al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta ruseasc─â┬á X-22 care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au ap─ârut primele imagini cu racheta care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachet─â ruseasc─â X-22. ├Än urma atacului de luni, cel pu┼úin 18 persoane ┼či-au pierdut via┼úa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.