Brancardierul român

Publicat în Dilema Veche nr. 282 din 12 Iul 2009
Cum trebuie s─â fie un ministru? jpeg

C├«nd intri ├«ntr-un spital occidental, intri ├«ntr-o ma┼čin─ârie. Iar c├«nd ie┼či, mort sau viu, por┼úi toate ├«nsemnele procedurilor standard prin care ai trecut. Nici o surpriz─â, nici o aproxima┼úie, nici un mister. C├«nd intri ├«ntr-un spital rom├ónesc, intri ├«ntr-o pagin─â de literatur─â. Lucrurile se desf─â┼čoar─â imprevizibil, ezit─â ├«ntre mo┼ú─âial─â ┼či perplexitate, ├«ntre precipit─âri palpitante ┼či lentori turce┼čti, ├«ntre reguli aspre ┼či relativism balcanic.

Ai parte ┼či de duio┼čii materne (cape┼úi pastilu┼úe ┼či p─âpic─â, e┼čti invitat s─â ridici m├«nu┼úele ┼či s─â-┼úi sco┼úi pij─âm─âlu┼úa), dar ┼či de bruftuluial─â pedagogic─â sau de plictisite r─âceli func┼úionale. E aventuros, e omene┼čte, e "plin de via┼ú─â". Precaritatea stimuleaz─â imagina┼úia. To┼úi, medici, infirmiere ┼či pacien┼úi, caut─â solu┼úii ingenioase pentru probleme care, ├«n mod normal, se rezolv─â rutinier. Bun─âvoin┼úa alterneaz─â cu exasperarea, organizarea las─â mereu spa┼úiu de joc pentru manevre arbitrare, ghinioane sau noroace. E aventuros. E provocator. Nu te plictise┼čti. Adic─â e ca ┼či ├«n afara zidurilor spitalului. Nu e┼čti ├«n alt─â lume: e┼čti acas─â! ┼×i fiecare se descurc─â cum poate.

├Än ultima vreme, am avut parte ┼či de eficien┼úa apusean─â ┼či de lirica proz─â autohton─â. Am amintiri de ne┼čters. De pild─â ├«nt├«lnirea cu un brancardier din cutare spital (local), unde trebuia s─â fiu cercetat cardiologic. Cercetarea cu pricina implica, dup─â ├«ncheierea ei, mai multe ore de imobilitate. ├Än banalele spitale capitaliste, e┼čti dus la locul faptei cu patul (pe rotile) din salon ┼či e┼čti adus ├«napoi cu acela┼či pat. La noi, patul din salon e un pat stabil, matrimonial, greu de mutat din loc. A┼ča c─â te duci pe jos ┼či te ├«ntorci pe o targ─â ambulant─â. Problema e c─â trebuie s─â ajungi de pe targ─â ├«n pat f─âr─â s─â te mi┼čti. Problema e ┼či c─â targa nu ├«ncape ├«n rezerva ├«n care se afl─â patul.

E momentul ├«n care intr─â ├«n scen─â brancardierul: un b─âiat m─ârun┼úel ┼či binevoitor, obligat s─â rezolve lucrurile prin mijloace proprii. "Trebuie s─â v─â pun ├«n pat", m─â anun┼ú─â, tehnic, amicul. "┼×i cum facem?", ├«ntreb eu, oarecum ├«ncurcat. "V─â iau ├«n bra┼úe!" "Matale nu ┼čtii ce spui!" " zic, sur├«z├«nd zburdalnic. "Am peste o sut─â de kile!" "Nu-i nimic, s├«nt obi┼čnuit!", r─âspunde bonom preopinentul, aduc├«nd un candid omagiu bun─âst─ârii d├«mbovi┼úene, cu efectele ei radicale asupra siluetei. P├«n─â s─â fac o list─â de argumente descurajante, omul se pune pe treab─â. Scoate dintr-o geant─â un br├«u de piele, o ching─â, o cing─âtoare din cele pe care ┼či le pun hamalii de mobile ┼či piane, ca s─â ridice greutatea mai u┼čor, f─âr─â risc de hernie. Se ├«nh─âmeaz─â rapid, cu mi┼čc─âri experte ┼či, p├«n─â s─â perorez comp─âtimitor, m─â ia ├«n bra┼úe, ca pe un prunc hipertrofic, lovit de dambla. M─â pomenesc cu nasul ├«n g├«tlejul lui ┼či v─âd o mic─â apocalips─â organic─â: vene care se dilat─â, gata s─â pocneasc─â, ┼či o parcel─â de piele care se ├«nvine┼úe┼čte amenin┼ú─âtor. Brancardierul e, poate, salvarea mea, dar eu s├«nt, cu siguran┼ú─â, apoplexia lui. Am ajuns ├«n pat cu o con┼čtiin┼ú─â vinovat─â ┼či cu un durabil amor fr─â┼úesc pentru binef─âc─âtorul meu. A┼ča ceva nu po┼úi tr─âi ├«ntr-un "stabilament" civilizat. Orice contact uman, orice emo┼úie, orice frison psihanalitic s├«nt excluse.

┼×i, ├«n vreme ce spitalul apusean e un loc f─âr─â memorie, spitalul nostru str─âmo┼česc e o interminabil─â surs─â de amintiri, ca aceea pe care tocmai am povestit-o. Apropo: exist─â ┼čcoli care s─â formeze brancardieri? Sau trebuie s─â umplem spitalele cu filozofi recicla┼úi, capabili s─â ia ├«n bra┼úe, prin puterea g├«ndului, pacien┼úi de mare tonaj? Dar asta e o problem─â de reform─â a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului, pe care guvernul ┼či pre┼čedin┼úia o vor tran┼ča ferm, dac─â nu acum, m─âcar ├«n mandatul urm─âtor.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.
image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
Sta┼úiunea balnear─â construit─â de la zero ├«ntr-un ora┼č din Ardeal. C├ónd vor sosi primii turi┼čti FOTO
Autorit─â┼úile din Alba au mai f─âcut un pas ├«n procesul de finalizare a unei investi┼úii ├«n valoare de circa 35 de milioane de lei privind construc┼úia sta┼úiunii de b─âi s─ârate din ora┼čul Ocna Mure┼č.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.