Blestemul pămîntului 2.0

Publicat în Dilema Veche nr. 887 din 8 - 14 aprilie 2021
Frica lui Putin jpeg

Uimitor cît de mult influențează modele socio-politice contemporane cercetarea științifică, altminteri prezentată drept o chintesență a obiectivității. Și desigur, ultima modă e dată și drept cea mai „adevărată”.

Mai demult eram învățați că inventarea agriculturii și domesticirea animalelor au fost nu numai o „revoluție”, dar mai ales una binefăcătoare în istoria omenirii: au marcat o treaptă esențială a progresului omenirii, o primă afirmare a capacității omului de a modela natura și peisajul și nu doar de a fi modelat de el. Agricultura nu numai că ne-a dat mai multă hrană, dar, pornind de la ea, am învățat treptat să organizăm spațiul și timpul, am dezvoltat calendarele, arhitectura, diferite meșteșteșuguri, precum țesutul, olăritul, prelucrarea metalelor, am inventat diferite mijloace de transport. Trecînd de la meteorologie la astronomie, omul a început să cerceteze astrele, căci, vorba lui Ovidiu, „pe cînd celelalte animale privesc aplecate țărîna”, omului creatorul său „i-a dat un chip înalt și i-a poruncit să vadă cerul și să-și înalțe vederea la stele” (os homini sublime dedit caelumque videre / iussit et erectos ad sidera tollere vultus.)

Se pare că acest marș triumfal al civilizației amorsat odată cu inventarea agriculturii nu mai e la modă azi printre unii antropologi, precum cunoscutul Jared Diamond, ba chiar sună nu foarte „corect politic”. Apare astfel o nouă narațiune care vede „revoluția agricolă”, declanșată pentru prima dată în Orientul Mijlociu, acum aproximativ 8.000 de ani, nu ca pe un progres major și binefăcător, ci  aproape ca pe o „catastrofă”.

Aflăm mai întîi că oamenii paleoliticului superior care, la sfîrșitul glaciațiunii, se ocupau cu vînarea marilor animale al Pleistocenului, trăiau mai mult și erau mai sănătoși decît urmașii lor neolitici care cultivau plantele. Încă nu începuse epoca bolilor transmise de animalele domestice, căci acestea nu existau, iar turta din făină de grîu urma să fie mai săracă în calorii și proteine decît fleica friptă de bizon. Culegătorii-vînători munceau mai puțin (nu mai mult decît 20 de ore săptămînal în medie, au făcut unii socoteala), spre deosebire de strănepoții țărani care roboteau mai mult decît dublu. Dar și mai grav era faptul că – ne zic savanții – vînătorii-culegători aveau o societate egalitară, iar mamutul vînat era împărțit în hălci egale la toate gurile. Nu tot așa, cîteva mii de ani mai tîrziu. Arheologii au descoperit că așezările agricultorilor vădesc deosebiri tot mai marcate între locuințe, sugerînd diferențieri sociale și de avere tot mai pronunțate. Odată cu agricultura așadar se nasc proprietatea privată (blestemul omului, vorba lui Rousseau), diferențiarea socială, conducătorii și supușii, probabil sclavia; urmează războaiele intertribale, exploatarea extensivă a solurilor și sărăcirea lor, epidemiile, distrugerea treptată a habitatelor naturale ale unor animale. Pe scurt, primii trăiau mai mult, mîncau mai bine, erau mai sănătoși, mai egali între ei și viețuiau în armonie cu natura pe care o exploatau cu măsură; nu mai vorbim că erau mari artiști, pictînd admirabil pe pereții peșterilor. Urmașii lor agricultori trăiesc puțin, sînt bolnavi, au războaie, diferențe sociale și economice și distrug sistematic mediul. Civilizația, prin urmare, e păcătoasă și vinovată încă de la începuturile ei.

Este tulburător să vezi cum, aproape pe neașteptate, regăsesc acești savanți moderni, mulți dintre ei necredincioși, vechile mituri: fericita vîrstă de aur, sau „epoca lui Saturn”, cînd oamenii nu arau și nu secerau, dar culegeau totul din abundență. De asemenea, ei redescoperă „blestemul” aruncat asupra plugarului, așa cum îl citim în cartea Genezei („Blestemat va fi pămîntul din cauza ta. Cu osteneală să te hrănești din el în toate zilele vieții tale; spini și pălămidă îți va rodi el...”).  Regăsesc astfel și ideea armoniei rupte dintre om și natură în urma unei „greșeli” existențiale, care se asociază strîns cu cultivarea pămîntului. Mai mult, asociază agricultura cu începutul conflictelor fratricide între oameni, nu altfel decît Biblia, care, s-ar zice în urma acestor descoperiri arheologice, știa ea ce știa cînd l-a făcut pe Cain, ucigașul fratelui său, „lucrător de pămînt”.

Putem glosa destul asupra acestor potriviri între știința antropologică și arheologică nouă și vechile mitologii, dar o întrebare îmi pun de îndată, la care – o spun cu sinceritate – nu știu să răspund: oare potrivirile în cauză vor să confirme (nu în literalitate) acele mitologii arhaice, sugerînd cumva eternul lor adevăr antropologic de profunzime, de atîtea ori disprețuit sau neglijat de știința mai veche? Sau, de fapt, respectiva potrivire nu poate decît infirma esența teoriilor contemporane, sugerînd caracterul lor „mitologic” și indicînd cît de lipsite de obiectivitate sînt acestea și cît de mult s-au pliat ele pe obsesiile sociale, politice și ecologice ale timpurilor noastre?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Uimirea unui german care a vizitat Bucureștiul: „Nu-mi vine să cred cât e de subestimat!”. Ce spune despre micii din Obor VIDEO
Thomas Wiede, un turist german pasionat de călătorii, a petrecut în această primăvară un weekend la București. Iar impresiile sale la superlativ despre capitala României au fost împărtășite și pe canalul său de YouTube, care are peste 11.000 de abonați.
image
De ce vor tot mai mulți români să revină acasă, după mulți ani de Germania. „Aici nici nu am unde să cheltuiesc banii”
O conațională care locuiește în Germania a transmis un mesaj devenit viral pe Tik Tok pentru românii care muncesc în străinătate. Românca îi sfătuiește să ia spontan hotărârea de a reveni în România, dacă în țară se simt cel mai bine, pentru că altfel se vor amăgi singuri la nesfârșit.
image
Rețeta lui Ceaușescu pentru a pune mâna pe putere în România. Cum a reușit un copil sărac să ajungă stăpânul țării
Nicolae Ceaușescu a fost modelul perfect de politruc oportunist. Așa cum arată biografia fostului dictator acesta și-a făcut culoar către putere prin șiretenie, exploatând momentele prielnice, făcându-și loc cu coatele atunci când a fost nevoie.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.