Aproapele ca judec─âtor

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 823 din 28 noiembrie ÔÇô 4 decembrie 2019
Lupta politic─â la noi jpeg

Este evident c─â nu exist─â politic─â democratic─â f─âr─â adversitate ideologic─â, f─âr─â competi╚Ťie de idei, f─âr─â multipartitism ╚Öi conflict ├«ntre partidele angajate ├«n lupta pentru putere. Ba chiar ╚Öi ├«n─âuntrul fiec─ârui partid, tensiunile, fac╚Ťiunile, spiritul critic ╚Öi autocritic s├«nt de neevitat. Cu at├«t mai mult ├«n timpul campaniilor electorale. Numai c─â maturitatea politic─â real─â presupune, chiar ╚Öi ├«n arena dezbaterii, reguli de bun-sim╚Ť, bun gust, bun─â cuviin╚Ť─â. Diversitatea nu trebuie s─â se exprime ca ferocitate exclusivist─â, ca voluptate a deconstruc╚Ťiei, ca aplomb r─âzboinic. Pot exista excep╚Ťii, dar atmosfera general─â trebuie s─â r─âm├«n─â ├«n sfera civiliza╚Ťiei. La noi ├«ns─â, prevaleaz─â, de ani de zile, b├«ta. Oponentul nu e interlocutor, ci du╚Öman. Argumenta╚Ťia nu e suit─â logic─â, ci salt la beregat─â. Spectacolul general e de tipul ├«mbr├«ncelii brutale, al demol─ârii primitive. Nici una dintre taberele politice autohtone nu pare s─â ├«╚Öi pun─â problema dialogului real. E unul dintre motivele (multe), pentru care dna D─âncil─â a pierdut alegerile. Acuza ÔÇ×discursul de ur─âÔÇť al preopinentului, dar bomb─ânea ╚Ťan╚Ťo╚Ö, cu o stilistic─â nervoas─â, de periferie. S─â sper─âm c─â partidul din care face parte va ├«n╚Ťelege, ├«ntr-un (prea) t├«rziu, c─â are nevoie de alt discurs, de alte portrete, de alt─â retoric─â. Dar privind ├«nd─âr─ât, nu avem prea multe motive s─â ne facem iluzii... De nici o parte. Dovad─â ÔÇô textul de mai jos, scris ├«n 2006.

├Änainte de 1989, toat─â lumea judeca aspru politica partidului ┼či a reprezentan┼úilor lui, iar partidul judeca aspru pe toat─â lumea. ├Än rest ÔÇô b├«rf─â cotidian─â ┼či mici probleme de caracter. Nu tr─âiam ├«ns─â din judecarea celuilalt. Altele erau circumstan┼úele, altul n─âduful. Eram h─âr┼úui┼úi, pruden┼úi, mai cur├«nd solidari cu cei din jurul nostru. Existau, fire┼čte, ┼či oarecari ÔÇ×pagube colateraleÔÇť ale acestei diminu─âri a spiritului critic. Nefiind preocupa┼úi s─â-i judec─âm pe al┼úii, pierduser─âm ┼či deprinderea de a fi aten┼úi la ei. Fiecare ├«┼či administra singur supravie┼úuirea, fiecare se concentra asupra lui ├«nsu┼či ┼či asupra apropia┼úilor s─âi. Resemnarea, duplicitatea ┼či decizia spontan─â de a ├«ndura totul ├«n t─âcere ┼úineau loc de moral─â ┼či de instinct politic.

Dup─â revolu┼úie, organul somnolent al judec─â┼úii a devenit insomniac. Am redescoperit voluptatea uitat─â a opiniei critice, satisfac┼úia de a amenda, de a pune la zid ┼či de a cere socoteal─â. ÔÇ×Tranzi┼úiaÔÇť a devenit apogeul pl─âcerii de a ├«njura. Toat─â lumea judec─â pe toat─â lumea, toat─â lumea valorific─â maximal dezacordul. Opozi┼úia d─â de p─âm├«nt cu Guvernul, Guvernul cu Opozi╚Ťia, gazetele dau de p─âm├«nt cu oamenii politici, partidele se atac─â unele pe altele sau se ├«mpart ├«n ÔÇ×aripiÔÇť ┼či grupuri care se sleiesc ├«n interminabile lupte intestine. Pre┼čedintele e ├«n conflict cu prim-ministrul, popula┼úia, n─âp─âstuit─â, ├«njur─â ├«n dreapta ┼či-n st├«nga, Biserica Ortodox─â se r─âzboie┼čte cu papista┼čii, cu protestan┼úii ┼či cu greco-catolicii, ungurii cu rom├ónii, rom├ónii cu ungurii, ungurii cu secuii ┼či to┼úi cu ┼úiganii (pardon, romii) ┼či cu ce a mai r─âmas din evrei. Ardelenii ├«i be┼čtelesc pe reg─â┼úeni (┼či viceversa) sau se coalizeaz─â cu ei contra moldovenilor, televiziunile se bat ├«ntre ele, SRI e ├«ntr-o surd─â concuren┼ú─â cu SIE, patronii de cluburi sportive se ├«ncaier─â piperat s─âpt─âm├«n─â de s─âpt─âm├«n─â, ministrul Justi┼úiei se ceart─â cu magistra┼úii, ministrul S─ân─ât─â┼úii cu medicii, ministrul Mediului cu mediul. (...) Intelectualii enerveaz─â pe toat─â lumea ┼či se enerveaz─â ├«ntre ei, scriitorii tineri se ├«nghesuie s─â-i ├«ngroape de vii pe cei b─âtr├«ni, pro-americanii se ├«nfrunt─â cu anti-americanii, unele resurse de adversitate se cheltuiesc pe ru┼či ┼či bulgari, altele pe Uniunea European─â. Rom├ónii din ┼úar─â se bosumfl─â ├«mpotriva rom├ónilor din str─âin─âtate, societatea civil─â se ├«mparte ├«n mici societ─â┼úi civile care se excomunic─â reciproc. A inventaria toate conflictele care ne adun─â, seara, dinaintea televizoarelor e o opera┼úiune utopic─â. Ar ├«nsemna s─â facem suma ├«ntregii sufl─âri autohtone. Pe acest fundal, p├«n─â ┼či apelul la consens sun─â a deriziune ┼či e produc─âtor de disput─â.

P├«n─â la un punct, dezm─â┼úul critic de care vorbim e explicabil. ├Än┼ú─ârca┼úi, sub comunism, de dreptul de a ne opune, am ales s─â facem o baie igienic─â de l─âtr─âturi ┼či l─âturi compensatoare. Dar, de la o vreme, atmosfera a devenit toxic─â ┼či n─âsc─âtoare de confuzii pernicioase. Mai ├«nt├«i, spiritul critic se constituie ├«ntr-un sindrom de autoritate, ├«ntr-un derapaj vicios al nevoii de putere. ÔÇ×Uita┼úi-v─â la mine!ÔÇť, pare s─â spun─â c├«te un gazetar. ÔÇ×Uita┼úi-v─â cum mi ┼úi-l t─âv─âlesc pe ministrul X, cum m─â bat pe burt─â cu Y, cum zic ┼či fac ce vreau, indiferent de interlocutor!ÔÇť ÔÇ×Show-masterÔÇť-ul se poart─â ca un diriginte de internat cu elevii s─âi, ca un dasc─âl pompos cu omul de pe strad─â, ca un judec─âtor de instruc┼úie cu delincventul m─ârunt. E r─âu, obraznic, sigur de sine, un soi de caporal balet├«nd acru dinaintea r─âcanilor. O a doua malforma┼úie a spiritului critic rezult─â din practicarea lui ca specie a inteligen┼úei. Cine e de┼čtept, d─â tare! A fi de acord cu cineva ┼či, ├«n genere, a cultiva judecata afirmativ─â e un semn de mole┼čeal─â intelectual─â, dac─â nu direct de debilitate. ├Än sf├«r┼čit, spiritul critic e adeseori manipulat ca expresie a libert─â┼úii. Ne-am c├«┼čtigat dreptul la suficien┼ú─â ┼či arbitrar, neÔÇĹam c├«┼čtigat dreptul de a nu mai ┼úine cont de nici o regul─â. ├Äi pot judeca pe to┼úi, pentru c─â n-am ce risca ┼či n-am ce pierde. Nu am opreli┼čti de limbaj ┼či de atitudine, pot, a┼čadar, s─â-mi valorific ÔÇ×inspiratÔÇť agresivitatea ┼či tupeul.

Pled─âm, ├«n acest caz, pentru delegitimarea spiritului critic? Nu. Suger─âm doar dublarea autorit─â┼úii lui prin polite┼úe ┼či respect fa┼ú─â de aproape, dublarea inteligen┼úei prin bun─âtate ┼či dublarea libert─â┼úii prin virtutea discern─âm├«ntului. Altfel ne vom sufoca ├«n ├«nd├«rjire, scr├«┼čnirea din┼úilor, b─â┼čc─âlie malign─â, ┼ú├«fn─â ┼či ar┼úag. ┼×i vom ie┼či din exerci╚Ťiul democratic desfigura┼úi, ca dup─â un caft de cartier.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.