Anexă la Epistolar despre „catharii“ de la Păltiniș

Publicat în Dilema Veche nr. 952 din 7 – 13 iulie 2022
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg

De ceva vreme, o înclinație pre-testamentară mă determină să-mi inventariez și organizez arhiva proprie. Dau peste tot soiul de documente (parte din ele uitate), cu a căror risipire, sau pură ignorare, nu pot fi de acord. În abundenta corespondență pe care am recuperat-o din sertare vechi am găsit și scrisoarea de mai jos, primită în 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac publică, pentru că se referă la un articol celebru al Părintelui Nicolae despre „catharii“ de la Păltiniș. Textul articolului a fost masiv folosit în epocă de toți cei care aveau răfuieli personale cu „păltinișenii“. Mi se pare cu atît mai interesantă scrisoarea de mai jos, cu cît dezvăluie încă o dată virtuțile sufletești și intelectuale ale minunatului monah de la Rohia. Un capitol semnificativ de istorie contemporană...

Rohia, 17 august 1987

Dragă Andrei,

Am citit d’un trait Epistolarul. Impresia mea: e un volum amuzant și înduioșător. Amuzant și înduioșător: pentru că îi dovedește, cum nu se poate mai limpede, pe intelectuali a fi copilăroși, susceptibili, supărăcioși, ușor vulnerabili, puricători de vorbulițe și totodată atît de culți, de voitori de bine și de desăvîrșire, de robiți concupiscenței cunoașterii!

Acum, pro domo:

Deși textul meu „Catharii“ mă demască și pe mine susceptibil, băgăcios, nedrept, agitat, vanitos, e bine să știi că am și circumstanțe atenuante: eu nu am fost arestat în 1959. Am fost chemat în Calea Plevnei colț cu Ștefan Furtună (sediul Securității anchetatoare) în stare de libertate și mi s-a propus, pe tonul cel mai afabil, să fiu martor al acuzării. Am refuzat și am asumat riscul unor grele consecințe: lăsarea acasă, singur, a tatălui meu în vîrstă de 82 de ani, cu o pensie foarte mică și suferind. (El, de altfel, fie iertat și binecuvîntat, m-a îndemnat cu asprime – căci Securitatea îmi acordase trei zile de gîndire – să nu șovăi și pentru nimic în lume să nu accept a fi martor împotriva lui Dinu (Constantin Noica, n.m., A.P.), pe care îl cunoștea, aprecia și respecta, îl găzduisem de cîteva ori la noi, cînd venea clandestin în București, de la Cîmpulung.)

Amintirea acestei fapte bune și corecte și a riscului asumat (și împlinit: 13 ani muncă silnică) mi-a lăsat, vai, în inimă și suflet, un simțămînt (o undă) de satisfacție, de recunoștință față de Dumnezeu, care m-a călăuzit, de tatăl meu care nu mi-a dat voie să săvîrșesc o infamie și de Dinu, căruia îi datorez condamnarea și anii de închisoare (în timpul cărora m-am botezat). Dinu a jucat un rol covîrșitor în biata mea ratată viață: el a fost unealta prin intermediul căreia Domnul mi-a îngăduit să mă botez și tot el mi-a aflat Rohia și m-a îndemnat cu stăruitoare prietenie să o vizitez și să încerc a-mi găsi acolo un sălaș și apa odihnei.

Fii înțelegător și iertător: natura omenească fiind așa cum e, cum s-ar fi putut ca amintirea unei fapte bune (și chiar glorioase – refuzul de a fi martor al acuzării într-un proces unde Securitatea era absolut sigură că voi fi bucuros a figura ca martor al acuzării: îți dai seama: un jidan în fața lotului „intelectualilor mistico-legionari“), într-o viață bogată-n păcate, urîțenii și cedări, să nu lase oarecare urme de vanitate? Drept care și o doză de vanitate, nu anevoie vulnerabilă, precum și o doză de vexațiune văzînd că, în Jurnal, cei care l-au urmat pe Noica în închisoare, cei care se considerau atît de legați de el, pentru care el a însemnat atît de mult, nu sînt pomeniți și nici nu se face o cît de mică aluzie la ei! (Să ne închipuim că Robespierre ar fi izbutit să învingă Convențiunea, să fi răsculat Comuna Parisului, să fi scăpat cu viață și apoi să nu fi luat aminte la Le Bas, să-l fi ignorat!!)

Ei, dar am și eu consolarea mea: nu-s pomenit în Jurnal (nici eu, nici ceilalți ca mine, nici Mihai Rădulescu, mort – sinucis?! – la Securitate), dar numele meu figurează într-un text care, ca putere ontologică ori dantescă, întrece cu mult Jurnalul: numele meu de diletant al culturii și de ratat al vieții figurează primul în dosarul Securității pe lista celor pe care Noica i-a declarat a fi „cei cu care se frecventează“ și prietenii săi. Primul! Cum, așadar, de nu aș fi îngăduit a cere să mi se ierte atît de omeneasca (amuzanta, înduioșătoarea) susceptibilitate.

Și te mai rog, dragă Andrei, să fii încredințat că referirea mea, poate deplasată, la Darmstadt etc. (e vorba de o aluzie a Părintelui Steinhardt la „Școala de Înțelepciune“ fondată la Darmstadt, în anii ’20 ai secolului trecut, de Hermann von Keyserling, n.m., A.P.) nu a fost făcută cu intenția de a te jigni printr-o aluzie malițioasă și de foarte prost gust. Am și eu, ca tot neofitul, crize de purism ortodox!

Dumnezeu să ne ierte pe toți! Privească-ne pe toți Hristos cu îngăduință, zîmbind ușor și blajin, dînd din umeri și grăind: Iartă-i, Tată, pre cei ce, în naivitatea lor, se doresc desăvîrșiți și se închină, cu bune intenții, idolilor denumiți de ei Cultură, Filosofie și Scris.

Cu sinceră, aleasă, statornică și admirativă afecțiune,

smeritul monah Nicolae

P.S. Dacă ți se va ivi prilejul, nu mă împotrivesc cîtuși de puțin luării la cunoștință de către Dinu a prezentei.

Din arhiva privată a lui

Andrei Pleșu

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Ce „trucuri” folosesc supermarketurile pentru a vă determina să cumpărați mai mult decât vă trebuie
Când merg la cumpărături în supermarket, majoritatea românilor au în vedere un buget prestabilit, însă rareori pot să-l respecte respecte, din cauza unor „trucuri” folosite de retaileri.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.