Amorul grec

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 899 din 1 ÔÇô 7 iulie 2021
Frica lui Putin jpeg

Acceptau grecii ├«n epoca clasic─â homosexualitatea (deopotriv─â masculin─â ╚Öi feminin─â)? F─âr─â ├«ndoial─â c─â da, cel pu╚Ťin ├«ntr-o m─âsur─â mult mai mare dec├«t civiliza╚Ťia iudeo-cre╚Ötin─â care i-a urmat. Totu╚Öi, forma ├«n care o acceptau ar fi fost ast─âzi respins─â, ba chiar condamnat─â vehement. ├Än fapt, ├«n Atena clasic─â (de unde avem informa╚Ťii destul de extinse) ╚Öi mai ales ├«n r├«ndul claselor medii ╚Öi avute, ceea ce se accepta ╚Öi chiar se ├«ncuraja era pederastia, adic─â o rela╚Ťie homoerotic─â ├«ntre un b─ârbat matur (numit erastes, adic─â ÔÇ×├«ndr─âgostitÔÇŁ) ╚Öi un adolescent ├«n v├«rst─â de 12-17 ani (numit eromenos sau paidika, adic─â ÔÇ×iubitÔÇŁ sau ÔÇ×dr─âgu╚ŤÔÇŁ). Evident, primul era ÔÇ×activÔÇŁ ├«n rela╚Ťie, iar al doilea se considera c─â trebuie s─â fie ÔÇ×pasivÔÇŁ ╚Öi s─â se comporte ca atare. Primul ar─âta toate semnele pasiunii: scria epistole ├«nfl─âc─ârate, f─âcea jur─âminte, d─âruia cadouri scumpe, ba chiar ajungea s─â doarm─â pe pragul iubitului, numai ca s─â ob╚Ťin─â favoruri sexuale de la acesta. ├Än schimb, iubitul se cuvenea s─â se poarte re╚Ťinut cel pu╚Ťin ├«n public, chiar rece, ÔÇ×feciorelnicÔÇŁ, ├«n cazul lui exteriorizarea pasiunii fiind considerat─â indecent─â.

N-am spus ├«nc─â lucrul esen╚Ťial: ├«n schimbul favorurilor sexuale pe care le acorda, ÔÇ×dr─âgu╚ŤulÔÇŁ c─âp─âta educa╚Ťie ╚Öi sus╚Ťinerea pentru viitoarea sa inser╚Ťie social─â. Cu alte cuvinte, mai v├«rstnicul partener era ├«nv─â╚Ť─âtorul junelui ÔÇô ├«ntr-o art─â, ├«n c─âl─ârie, ├«n muzic─â, ├«n complica╚Ťiile politicii ╚Öi, dac─â era cazul, ├«n filozofie sau ceea ce numeau ei astfel. Nu exista ├«n epoca clasic─â un sistem de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt institu╚Ťionalizat echivalent gimnaziului sau liceului, astfel ├«nc├«t tot ceea ce un t├«n─âr ├«nv─â╚Ťa venea de la un maestru personal, care nu o dat─â era ╚Öi partenerul lui de pat. Abia ├«n secolul IV apar institu╚Ťii organizate de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt superior, precum Academia lui Platon, Liceul lui Aristotel sau ╚ścoala de retoric─â a lui Isocrate.) Dup─â 18 ani, t├«n─ârul devenea major din punct de vedere cet─â╚Ťenesc (era ├«nscris ├«n listele electorale, ca s─â spunem a╚Öa), ├«╚Öi f─âcea stagiul militar, dup─â care vechea rela╚Ťie, ├«n general, ├«nceta. Se a╚Ötepta ca el s─â se c─âs─âtoreasc─â ╚Öi s─â fac─â copii, de╚Öi la Atena nu era o obliga╚Ťie. C─âs─âtoriile erau ├«n general ├«ncheiate pentru considerente practice, de avere ╚Öi status, iar rela╚Ťia dintre so╚Ťi (inegalitar─â) era arareori ├«ntemeiat─â pe dragoste. (Dovad─â men╚Ťionarea excep╚Ťiilor, cum a fost rela╚Ťia dintre Pericle ╚Öi cea de-a doua so╚Ťie a lui, celebra Aspasia din Milet.) ╚śtim ÔÇô de╚Öi date s├«nt pu╚Ťine ÔÇô c─â existau rela╚Ťii homosexuale asem─ân─âtoare ╚Öi printre unele femei: poate celebrul ÔÇ×pensionÔÇŁ de fete al lui Sappho din Lesbos (de unde termenul ÔÇ×lesbieneÔÇŁ), de╚Öi pare destul de clar c─â poeta, educatoarea fetelor, era bisexual─â. La Atena exista ╚Öi un termen pentru astfel de femei: hetairistriai ÔÇô ceea ce s-ar traduce prin ÔÇ×cele care se ├«nso╚ŤescÔÇŁ.

Continuarea vechii rela╚Ťii din adolescen╚Ť─â dup─â v├«rsta maturit─â╚Ťii era r─âu v─âzut─â, mai ales c─â ea presupunea ca un b─ârbat matur s─â-╚Öi continue rolul pasiv, ÔÇ×non-virilÔÇŁ, convenabil doar adolescentului. Existau totu╚Öi astfel de cupluri, care perpetuau vechea rela╚Ťie de-a lungul anilor, dar comedia antic─â ├«i ironiza pe b─ârba╚Ťii care se compl─âceau ├«n roluri de ÔÇ×femeiÔÇŁ, de╚Öi aveau barb─â ╚Öi dep─â╚Öiser─â de mult adolescen╚Ťa. ├Än schimb, nimic nu-l oprea pe respectivul b─ârbat s─â curteze la r├«ndul lui un adolescent frumos ╚Öi era ├«ncurajat social s-o fac─â.

Trebuie s─â subliniem, pe de o parte, asimetria rela╚Ťiei, ├«n care cei doi parteneri joac─â roluri diferite ╚Öi cumva complementare. Pe de alt─â parte ÔÇô ╚Öi e esen╚Ťial ÔÇô, productivitatea cultural─â ╚Öi social─â a ei. Uria╚Öa explozie de creativitate literar─â, artistic─â, politic─â ╚Öi filozofico-╚Ötiin╚Ťific─â din secolele V-IV ÔÇô pe seama c─âreia Europa a tr─âit cultural peste dou─â milenii ÔÇô nu poate fi nici explicat─â complet, nici interpretat─â corect f─âr─â a integra la locul potrivit ÔÇ×amorul grecÔÇŁ. C─âci ceea ce a avut fecund aceast─â rela╚Ťie pederastic─â, ├«n mod particular sub raport cultural, a fost capacitatea de ÔÇ×sublimareÔÇŁ: desprins─â de imperative economice (c─âs─âtoria) ╚Öi biologice (facerea de copii), centrat─â pe reproducerea nu a speciei ╚Öi neamului, ci a valorilor culturale, ea putea lansa u╚Öor idealismul ╚Öi imagina╚Ťia t├«n─ârului: asimilat─â odat─â cu iubirea, ├«nv─â╚Ť─âtura de oricare fel se colora afectiv ╚Öi modela profund interiorul omului, nefiind numai o dexteritate mental─â exterioar─â ╚Öi nerela╚Ťionat─â cu sinele cel mai ad├«nc. Iubirea tr─âit─â direct ╚Öi nemijlocit inspira la lucruri, g├«nduri ╚Öi spuse extraordinare, ale c─âror urme minunate le mai vedem ╚Öi ast─âzi prin muzee, dar care mai ales tr─âiesc ├«nc─â ├«n sedimentele de baz─â ale culturii europene. ÔÇ×Na╚Ötere ├«n frumuse╚Ťe (tokos en kalo), deopotriv─â privitoare la trup ╚Öi la sufletÔÇŁ, denume╚Öte cvintesen╚Ťial Platon, ├«n Banchetul (prin intermediul straniei preotese din Mantineea, Diotima), aceast─â fecunditate cultural─â uluitoare.

Paradoxul este ├«ns─â c─â, ├«n pofida acestor sedimente de baz─â, dac─â personajele din Banchetul (inclusiv Socrate ╚Öi Diotima) ╚Öi-ar expune opiniile ├«n zilele noastre, acestea ar fi considerate ÔÇ×incorecte politicÔÇŁ de toat─â lumea: conservatorii le-ar repro╚Öa homosexualitatea, ba chiar ÔÇ×propagandaÔÇŁ ├«n favoarea ei, feministele s-ar indigna din cauza misoginiei expuse cu franche╚Ťe, democra╚Ťii ar fi sup─âra╚Ťi pentru simpatia fa╚Ť─â de Alcibiade, criticii literari pentru desconsiderarea poe╚Ťilor. ╚śi, ├«n plus, to╚Ťi, ├«ntr-o voce, ar condamna aspru preocuparea pentru seducerea minorilor ╚Öi nici c─â le-ar p─âsa de justific─âri de tipul ÔÇ×tokos en kaloÔÇŁ. De fapt, dac─â reuniunea ╚Öi discursurile din Banchetul ar avea loc ├«n zilele noastre ├«ntr-o ╚Ťar─â european─â (unde bibliotecile s├«nt ├«nc─â pline de operele lui Platon ╚Öi ale altor g├«nditori ╚Öi scriitori greci), peste to╚Ťi cei de acolo mai c─â ar da buzna poli╚Ťia.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.