Actori, gazetari, politicieni

Publicat în Dilema Veche nr. 321 din 8-14 aprilie 2010
Actori, gazetari, politicieni jpeg

Aflu, de curînd, că Teo intră în politică. Nu e o premieră. Există o sumedenie de antecedente: actori sau cîntăreţi care devin parlamentari sau obişnuiţi ai show-urilor politice, gazetari care se angajează în viaţa de partid sau candidează pentru fotolii europene, ca să nu mai vorbim de poeţi, prozatori, muzicieni etc., gata să se ofere votului public, să slujească patria cu alte mijloace decît cele cu care îşi slujesc vocaţia dintîi. În fond, e dreptul lor. Orice cetăţean – zice Constituţia – are dreptul să aleagă şi să fie ales şi, pînă la un punct, decizia cuiva de a se implica în treburile cetăţii are un ce lăudabil. Ceea ce însă mă preocupă nu e atît saltul în politic al unor artişti sau vedete de televiziune, cît, uneori, motivaţia lor reală sau, alteori, confuzia de planuri în care se complace societatea românească. Motivaţia unora pare să fie impură. Angajarea politică poate fi luată, în anumite cazuri, drept o soluţie la îndemînă pentru depăşirea unui impas de carieră sau a unor crize instituţionale. Intri în tagma politicienilor ca să îţi relansezi notorietatea sau ca să-ţi ajuţi teatrul, spitalul, emisiunea, şcoala ş.a.m.d. Mai gravă încă mi se pare confuzia de planuri. Politica e percepută ca o profesiune universal accesibilă, potrivită în mod special pentru naturile histrionice. Graniţa dintre studioul de televiziune, pagina de gazetă, scena de teatru şi scena politică e de o flexibilitate neliniştitoare. Rolurile acestor „piese“ (distincte totuşi) sînt interşanjabile.

Chiar şi fără să opteze pentru o carieră politică la vedere, gazetarii se comportă frecvent ca nişte politicieni: susţin, mai mult sau mai puţin făţiş, un partid sau altul, se pronunţă competent cu privire la substanţa unor decizii guvernamentale sau parlamentare, pun în discuţie, de pe poziţii de partizanat, orice personalitate a mediului politic. Pe de altă parte, moderatorii mai multor talk-show-uri fac uz de înzestrări şi trucuri actoriceşti: joacă obiectivitatea, indignarea, cinismul, agresivitatea brutală sau vodevilul. Domină suveran studioul, au reflexe de star răzgîiat, fac cu ochiul publicului.

Cît despre politicieni, ei se mişcă nu o dată pe o amplă paletă de „dexterităţi“. Stilul dezbaterilor politice e, adesea, mult mai aproape de jurnalistica şugubeaţă decît de lupta de idei parlamentară. Argumentaţia sobră şi consecventă e înlocuită frecvent cu polemica din vîrful buzelor, cu iritabilitatea batjocoritoare, cu băşcălia aducătoare de rating. O serie întreagă de politicieni petrec un timp nepermis de lung în interminabile emisiuni de semi-divertisment, ajung la un fel de complicitate „colegială“ cu gazetarii, devin vedete în acelaşi registru cu ei. Gazetarii preferă, de altfel, să invite în astfel de emisiuni mai curînd politicieni guralivi şi pestriţi decît specialişti adevăraţi. Nici echidistanţa politică, nici expertiza reală nu pot fi criterii convingătoare pentru a recurge la serviciile de „analist“ ale unui Vadim Tudor. El e totuşi prezent în tot soiul de spectacole televizate, deşi indigenţa lui ideologică, vociferările lui de manej, inanitatea lui electorală sînt cunoscute de peste douăzeci de ani şi confirmate de oboseala alegătorilor şi a multora dintre foştii lui susţinători. E invitat, totuşi, pentru a satisface pofta de entertainment facil a moderatorilor. E un caz extrem în care un politician de duzină combină impostura gazetărească cu actoria de bîlci. Dar există şi alţi politicieni-actori, de anvergură variabilă, capabili să transforme viaţa noastră politică într-un spectacol tragi-comic, fără har şi fără credibilitate.


Una peste alta, artiştii şi jurnaliştii de diferite soiuri care hotărăsc să intre în politică intuiesc componenta carnavalescă a politicii autohtone şi se simt încurajaţi să participe. Cariera politică e la îndemînă, cu toate beneficiile şi hazul ei. Nu-ţi trebuie decît un pic de tacla, două-trei declaraţii de bune intenţii, o ţîră de tupeu sau o discretă înclinaţie sinucigaşă. Partidele abia aşteaptă să te absoarbă, să-ţi valorifice numele, să te includă, ca pe un ornament electoral, în calculele lor. La noi, e vorba de un obicei vechi: toate meseriile sînt invitate la performanţă cetăţenească. Ne trebuie actori-cetăţeni, gazetari-cetăţeni, politicieni-gazetari şi politicieni-actori. Vorba (se putea?) lui Nenea Iancu: „Să căutăm deci a avea pompiari-cetăţiani şi cetăţiani-pompiari, (...) pompiari-sătiani şi sătiani-pompiari. Numai cu condiţiune d-a fi şi cetăţian cineva este şi un bun pompiar şi viceversa.“

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Umbra lui Putin în România. Un cunoscut expert în securitate explică de ce am devenit o țintă pentru spionajul rusesc
Rusia a pornit un veritabil război hibrid împotriva NATO, iar România e una dintre ținte. Analistul Hari Bucur Marcu a explicat motivele pentru care serviciile ruse sunt hiperactive în zonă și de ce România reprezintă o țintă importantă pentru spionii Kremlinului.
image
Mulți voluntari străini au crezut că sunt pregătiți să lupte în Ucraina, dar s-au înșelat, spune un veteran american
Unii voluntari occidentali care s-au alăturat războiului din Ucraina au fost uciși după ce s-au înrolat presupunând eronat că lupta va fi ușoară, a declarat pentru Business Insider un veteran american care a luptat în Ucraina de la începutul invaziei și până în decembrie.
image
„Copiii spun lucruri trăznite“, momente de colecție: Nu s-a oprit din râs toată emisiunea VIDEO
Virgul Ianțu s-a amuzat copios alături de fiecare copil care a spus un lucru amuzant în cadrul show-lui de televiziune.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.