Acad. prof. dr. doc. ing.

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 933 din 24 februarie ÔÇô 2 martie 2022
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

E de la sine ├«n╚Ťeles c─â primul indicator al identit─â╚Ťii noastre este numele propriu. Prin el te recomanzi, prin el e╚Öti ├«nregistrat ├«n documentele institu╚Ťionale curente, prin el te identifici la locul de munc─â, ├«n familie, ├«n societate. Cu el te m├«ndre╚Öti sau (mai rar) te ru╚Öinezi... Exist─â, e drept, meserii care adaug─â, ├«n mod legitim, numelui propriu o ÔÇ×grada╚ŤieÔÇŁ, de natur─â s─â semnaleze locul persoanei ├«n ierarhia strict─â a autorit─â╚Ťii ╚Öi competen╚Ťei sale de breasl─â. A╚Öa e ├«n armat─â, unde e╚Öti tehnic cuplat la treapta pe care ai parcurs-o sau o parcurgi: plutonier, locotenent, capitan, maior, colonel etc. La fel ├«n mediul academic: asistent, lector, conferen╚Ťiar, profesor. Unii nu se mul╚Ťumesc ├«ns─â cu men╚Ťiunea strict descriptiv─â a pozi╚Ťiei lor profesionale. Vor un adaos ÔÇ×omagialÔÇŁ, un ornament onorific, o cunun─â de prestigiu. Numele propriu sau amplasamentul profesional au brusc nevoie de un adaos de fudulie. Asta nu ├«nseamn─â c─â a fi academician, doctor docent, doctor honoris causa nu este ├«ntru totul onorabil. Problema apare c├«nd dorin╚Ťa unei insigne de lux nu se mai cupleaz─â, ├«n mintea individului ╚Öi a celor din jur, cu un merit argumentabil, ci cu un tip de ÔÇ×ascensiuneÔÇŁ avantajoas─â, cu implica╚Ťii financiare, cu efecte politice, cu beneficii de carier─â. ├Än aceste condi╚Ťii, a avea un doctorat nu mai are nimic de a face cu o competen╚Ť─â real─â, cu o consisten╚Ť─â profesional─â confirmat─â tehnic: e vorba doar de o dezirabil─â surs─â de avantaje, de o ÔÇ×decora╚ŤieÔÇŁ de pus la butonier─â, de un argument birocratic de ascensiune social─â ╚Öi profesional─â. Sau de un ÔÇ×cadouÔÇŁ m─âgulitor, oferit de ÔÇ×colegiÔÇŁ de ga╚Öc─â.

├Än mediul academic tradi╚Ťional, titlul de ÔÇ×doctorÔÇŁ se ob╚Ťinea laborios, de-a lungul unui parcurs (ÔÇ×doctorantur─âÔÇŁ) cu inevitabile verific─âri de etap─â, cu examene riguroase dinaintea unor comisii de specialitate solid calificate. Acum, procedura a alunecat spre abilit─â╚Ťi ÔÇ×colateraleÔÇŁ: pile, interese ╚Öi rela╚Ťii de partid, tri╚Öerii mai mult sau mai pu╚Ťin abile, printre care un loc de frunte ├«l ocup─â plagiatul. Ne trezim mereu cu ÔÇ×vedeteÔÇŁ ale vie╚Ťii publice (mini╚Ötri, universitari ambi╚Ťio╚Öi, politologi ╚Ťan╚Ťo╚Öi) ÔÇ×demascateÔÇŁ, cu probe, drept n─âr─âvi╚Ťi ai dribling-ului ╚Ötiin╚Ťific. Iar c├«nd s├«nt descoperi╚Ťi, se ap─âr─â cu argumente halucinante. Pe unul, mare ├«n grad, l-am auzit explic├«nd c─â, pe vremea lui, nu se foloseau ├«nc─â ghilimelele. Cutare cercet─âtoare ambi╚Ťioas─â pretinde c─â, pe vremea c├«nd ├«╚Öi elaborase teza de doctorat, nu existau ├«nc─â reglement─âri clare, legi limpezi care s─â o fac─â responsabil─â de utilizarea ÔÇô necitat─â ÔÇô a unor pasaje din lucr─âri ap─ârute sub alte semn─âturi. A╚Öa o fi! (Poate pentru c─â redactarea corect─â a unui text asumat pe cont propriu era sub├«n╚Ťeleas─â.) Dar a╚Ö opune acestei mentalit─â╚Ťi ÔÇ×legalisteÔÇŁ o mic─â informa╚Ťie str─âveche: m─â refer la una dintre cele zece porunci vetero-testamentare: ÔÇ×S─â nu furi!ÔÇŁ. (De╚Öi nu m-a╚Ö mira s─â mi se r─âspund─â c─â asemenea interdic╚Ťii de surs─â religioas─â nu mai corespund cu modernitatea secularizat─â...) Oricum, ideea c─â gestul de a copia f─âr─â men╚Ťiune, ├«ntr-un text ÔÇ×propriuÔÇŁ, pasaje ├«ntregi din textele altora a ajuns s─â fie ÔÇ×justificatÔÇŁ printr-un discurs relativizant, pentru care vinova╚Ťi s├«nt cei care culpabilizeaz─â cu rea-credin╚Ť─â, f─âr─â suport juridic, bie╚Ťi muncitori intelectuali one╚Öti, victime ale unor invidii colegiale ÔÇô o asemenea idee mi se pare n─âucitoare. Escrocul se simte victim─â! P─âc─âliciul se simte p─âc─âlit, nedrept─â╚Ťit, ÔÇ×discriminatÔÇŁ!

Nu pot, pe de alt─â parte, s─â nu pomenesc ╚Öi o alt─â dimensiune, circumstan╚Ťial─â, a problemei. A plagia, da, este imoral! Dar a folosi ÔÇ×armaÔÇŁ demasc─ârii ca pe un instrument al luptei politice e tot imoral. Nu imperativul corectitudinii ╚Ötiin╚Ťifice, nu rigoarea criteriilor de promovare academic─â intereseaz─â, ci intriga de partid, compromiterea adversarului electoral, scandalul mediatic. De o parte ÔÇô autorl├«c de fa╚Ťad─â, de cealalt─â ÔÇô eticism m─âsluit.

Discu╚Ťia pe aceast─â tem─â poate fi prelungit─â pe mai multe paliere, dac─â s├«ntem cu adev─ârat interesa╚Ťi de igiena vie╚Ťii publice ╚Öi a ambian╚Ťei academice. Dar un simplu articol de gazet─â nu e spa╚Ťiul optim pentru o at├«t de important─â dezbatere. A╚Ö ad─âuga, totu╚Öi, ├«n final, o posibil─â deschidere spre r─âd─âcinile mai ad├«nci ale problemei: ÔÇ×oferteleÔÇŁ ambian╚Ťei digitale, contribu╚Ťia modernit─â╚Ťii ÔÇ×electroniceÔÇŁ la ÔÇ×normalizareaÔÇŁ ÔÇô ├«nc─â din ╚Öcoal─â ÔÇô a ÔÇ×plagiatuluiÔÇŁ. Elevul de azi g─âse╚Öte firesc, atunci c├«nd cap─ât─â o tem─â de comentat, s─â deschid─â computerul ╚Öi s─â caute ÔÇ×solu╚ŤiiÔÇŁ rapide pe Google. A identifica acolo texte potrivite ╚Öi a le folosi ├«n compozi╚Ťia proprie nu se asociaz─â cu ideea vreunei culpe: ai c─âutat, ai g─âsit, ai folosit ÔÇô e╚Öti OK! Ce vin─â are utilizatorul dac─â Internetul livreaz─â r─âspunsurile necesare? A men╚Ťiona site-uri specifice, surse preluate, la r├«ndul lor, de pe alte ÔÇ×re╚ŤeleÔÇŁ e o fandoseal─â pedant─â. Pierdere de timp! Cu aceast─â mentalitate, ÔÇ×plagiatulÔÇŁ devine, iat─â, de timpuriu, o solu╚Ťie legitim─â, o bun─â gimnastic─â creatoare...  

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.