Abandonul Lunii

Publicat în Dilema Veche nr. 805 din 25-31 iulie 2019
Frica lui Putin jpeg

Retrospectiv, după cincizeci de ani de cînd primul om care a pășit pe Lună și după patruzeci și șapte de cînd ultimii doi astronauți au făcut același lucru (Apollo 17), nu putem spune, cel puțin din punctul de vedere al generațiilor noastre, decît asta: „Ce inutilitate!“ Căci dincolo de interesul strategic de atunci, de ambiția americanilor de a-i depăși pe ruși în programul spațial și de iluziile mai mult sau mai puțin SF de acum o jumătate de secol, expedițiile pe Lună n-au servit la aproape nimic, mai exact la aproape nimic care nu s-ar fi putut face și altfel, cu o cheltuială și cu riscuri mult mai mici. Cred că în istoria omenirii, pur și simplu, nu există vreo altă mare aventură colectivă care să fi stîrnit atîta entuziasm și care să se fi dovedit apoi la fel de inutilă și de infructuoasă. Închipuiți-vă, spre comparație, că după Columb și Amerigo Vespucci, în cîțiva ani, expedițiile spre America s-ar fi oprit, că nici spaniolii, nici portughezii, nici ceilalți europeni n-ar mai fi arătat nici un interes pentru Lumea Nouă. Așa-i că e de neimaginat? Firește, America atrăgea, vrăjea, captiva, declanșa pofta de înavuțire, de dominare, ba chiar și de evanghelizare. Era un univers imens de cunoscut și de exploatat fie și pentru aurul și argintul său, dar apoi, imediat, și pentru plantele și animalele sale, dar și (la bine și la rău) pentru umanitatea sa și, în final, pentru putința de a-l coloniza. Dimpotrivă, Luna s-a dovedit a fi (ceea ce se știa destul de bine dinainte) o adevărată nelume: complet aridă, fără apă, fără aer și, desigur, fără pic de viață. Singurul lucru frumos pe Lună pare să fi fost imaginea Pămîntului, așa cum e văzut pe cerul negru, lunar. Dar să parcurgi 300.000 de kilometri cu riscuri (amintiți-vă de Apollo 13) și cheltuieli enorme numai ca să-ți admiri casa devenea un exercițiu narcisist, mai ales de cînd roboții pot face același lucru.

Expedițiile cosmice cu oameni pe Lună au fost deci repede abandonate (asta pentru a nu mai vorbi despre planurile cvasiutopice de a călători pe Marte, ba chiar și de a coloniza această planetă), în schimb numeroasele expediții ale unor capsule-roboți care au explorat planetele învecinate sau îndepărtate, care au cercetat atmosfera lui Jupiter, inelele lui Saturn și sateliții lui Uranus, ba s au îndepărtat și mai mult, ajungînd pînă spre limitele sistemului solar, s-au dovedit extrem de fructuoase științific și cu foarte mult mai ieftine și mai lipsite de riscuri decît eventuale expediții cu oameni. Tehnologia sateliților – militari sau civili – s a dezvoltat enorm și ea în această jumătate de secol (vezi GPS-ul de care ne folosim în fiecare zi în mod curent), iar astronauții au fost păstrați pentru SSI, ceea ce nu mai declanșează nici un entuziasm și abia dacă produce o mică notiță la știri.

Dar, veți spune, trebuia mers pe Lună pentru motive simbolice, și la asta nici o mașină n-ar fi putut și n-ar putea înlocui omul. De acord. Dar asta nu înseamnă că inutilul și chiar frustrarea sînt mai mici, odată simbolistica realizată: căci abandonul expedițiilor umane pe Lună face cu atît mai improbabilă orice altă deplasare umană în spațiu mai departe. Dificultățile și costurile pentru a duce oameni pe Marte și a-i aduce înapoi sînt enorme, asta pentru a nu ne referi la călătoria spre planetele și sateliții îndepărtați ori la planetele stelelor celor mai apropiate. Dacă măcar am suspecta că pe Marte există viață, ca să nu mai vorbim de „marțieni“, riscul și costurile ar merita; dar capsulele, roboții și „roverii“ n-au găsit deocamdată nimic care să indice o reală probabilitate de acest tip. Desigur, sistemul solar, cu planetele și lunile acestora, e plin de numeroase minunății: inele, sateliți înghețați, mări de metan lichid, furtuni de o forță enormă și cîte și mai cîte. Dar ceva care să ne semene, fie și pe departe, pe foarte departe (măcar cît de departe e microbul de om), pesemne că nu există. Sigur, unicitatea noastră și poate chiar a vieții în sistemul solar nu înseamnă și unicitatea acestora în Univers. Dar cum să confirmi ipotezele? Imensitatea spațiului galactic și imposibilitatea de a depăși viteza luminii par să constituie limite naturale în calea explorărilor stelare, ca să nu mai vorbim despre limitele tehnologiilor de azi și din viitorul previzibil.

Programul Apollo, în pofida măreției lui intrinseci, s-a dovedit așadar inutil. S-o admitem deschis. Dovadă că a fost abandonat înainte de finalizare și n-a mai fost reluat de atunci. (Pesemne că abandonarea sa a contribuit la a stimula imaginația conspiraționistă a unora care neagă pur și simplu că omul a fost pe Lună.)

În vechime, Luna era socotită o divinitate; i se închinau temple și i se adresau rugăciuni. Alături de alte planete se credea că mersul și fazele sale au o influență decisivă asupra destinului omului. Poeții compuneau poeme, unde o invocau. Mai tîrziu, scriitorii SF (precum H.G. Wells) o populau cu civilizații bizare, oglinzi deformate ale umanității noastre. În fine, ­Neil Armstrong și cei care l-au urmat și-au lăsat pentru milenii de aici înainte urmele bocancilor lor în praful selenar. Dar între timp s-a terminat: nu mai invocăm Luna, n-o mai visăm, nu-i mai adresăm rugăciuni și bineînțeles n-o mai călcăm cu bocancii: paranteza „omul pe Lună“ s-a închis. Nici măcar poeții nu mai obișnuiesc – dacă nu vor să dea dovadă de o totală lipsă de gust – să scrie poezii „cu lună“. Pe cerul metropolelor noastre, abia dacă o mai observăm uneori ieșind palidă de după un bloc – „omorîtă“ de iluminatul stradal și de strălucirea multicoloră a reclamelor. Eclipsele ei nu ne mai sperie de foarte multă vreme, ba nici măcar nu ne mai preocupă altfel decît ca să admirăm timp de un minut precizia predicției lor. Pe scurt, am abandonat-o aproape cu totul. Abia dacă, din loc în loc, vreun cîine se mai trezește să o latre…

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Demonstranţi contra reformei guvernului  se luptă cu scutierii în timpul unui protest la Paris Franţa FOTO AP
„Un permis de a ucide”. Legea controversată prin care Franța schimbă regulile folosirii armelor de către polițiști
Polițiștii și jandarmii francezi vor beneficia de prezumția de legalitate când folosesc armele de foc în timpul serviciului, potrivit unei legi adoptate definitiv pe 20 noiembrie. Contestată de organizații pentru drepturile omului și magistrați, măsura ar putea îngreuna anchetarea abuzurilor.
Rămășițele lui Ivan Zakmardi, descoperite în Catedrala din Zagreb
Rămășițe remarcabil de bine conservate într-un sicriu sigilat din plumb, descoperite în Catedrala din Zagreb
Unul dintre cei mai importanți oameni de stat ai Croației din secolul al XVII-lea a fost readus în atenția istoricilor printr-o descoperire arheologică remarcabilă. Rămășițele lui Ivan Zakmardi, remarcabil de bine conservate într-un sicriu sigilat de plumb, au fost găsite în ruinele unei capele.
901215675 1483577627291311 4315822873510217499 n jpeg
Desertul de pe vremea romanilor care se prepară și astăzi. Rețeta transmisă din generație în generație a devenit simbolul unui oraș
Un desert cu migdale, miere și dulceață, pregătit după o rețetă transmisă de-a lungul generațiilor, a devenit unul dintre cele mai cunoscute simboluri gastronomice ale unei localități din sudul Europei.
sarpe pixabay jpg
Unde se ascund șerpii pe timpul nopții. De ce unele specii devin mai active după apusul soarelui
Pentru cei mai mulți oameni, mai ales cei care locuiesc în orașe, o întâlnire cu un șarpe poate fi un moment destul de neplăcut. Mai ales atunci când această întâlnire are loc noaptea. Iar, în timp ce unii șerpi își petrec nopțile dormind, alții continuă să fie activi chiar și după apus.
vizita bilaterala ministrul Afacerilor Externe din Republica Moldova, Mihai Popșoi si luca niculescu jpg
România și Republica Moldova, discuții despre securitatea din Marea Neagră. Dronele și atacurile asupra navelor comerciale, printre subiecte
Situația de securitate din regiune, în contextul incursiunilor repetate ale dronelor și al atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră, a fost unul dintre subiectele discutate de premierul Luca Niculescu cu oficiali de la Chișinău, în cadrul unei întâlniri desfășurate la Palatul Victoria.
horoscop octombrie webp
Horoscop luni, 23 noiembrie. Peștii trec printr-un carusel emoțional, iar o zodie are șanse să avanseze în carieră
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de luni, 23 noiembrie.
pexels marcus aurelius 9787924 jpg
„Suntem căsătoriți de 19 ani și nu am dormit niciodată în același pat”. Decizia neobișnuită a unui cuplu
Un cuplu din SUA a găsit o soluție neobișnuită pentru problemele care le afectau odihna: fiecare doarme în camera lui. Deși sunt căsătoriți de 19 ani, cei doi nu împart același pat. Dormitul separat le-a îmbunătățit calitatea vieții și le-a permis să aibă o căsnicie fericită.
ro alert webp
Nouă alertă aeriană în nordul județului Tulcea. Două avioane F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea în această seară
O nouă alertă aeriană a fost instituită duminică seara, 22 noiembrie, în nordul județului Tulcea, după ce radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat ținte aeriene la est de Insula Șerpilor.
Aflați în vizită oficială în R.P. China, Nicolae și Elena Ceaușescu au primit, la reședința din Beijing, vizita doamnei Deng Yingchao, soția fostului premier Zhou Enlai
Ceaușescu și mirajul chinezesc: o alianță costisitoare pentru economia României
Conducerea de la București a susținut în toată perioada în care a guvernat prin teroare că dezvoltă o economie științifică, pe baze marxiste și raționale. Nimeni în lume nu putea să aibă ceva mai bun până la sfârșitul lumii cu mai multe lagăre.