A sta la televizor

Publicat în Dilema Veche nr. 194 din 28 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu toat─â lumea "st─â" la televizor. Unii se uit─â la dou─â-trei emisiuni ┼či apoi pleac─â. Cu alte cuvinte, unii ├«ncaseaz─â tot, al┼úii aleg. Din punctul meu de vedere, exponen┼úii celei de-a doua categorii s├«nt publicul adev─ârat, publicul pre┼úios, care trebuie avut ├«n vedere de posturile serioase. Nu a face rating ar trebui s─â conteze, ci a fi pe lista de op┼úiuni constante ale unui public selectiv, exigent, degust─âtor. Dar, a┼ča cum exist─â lectura-viciu, ai c─ârei ├«mp─âtimi┼úi devoreaz─â tot, f─âr─â discern─âm├«nt ┼či f─âr─â reflexie, a┼ča cum exist─â erotismul vicios, care aspir─â s─â consume toat─â popula┼úia feminin─â, ├«ntr-o precipitat─â exaltare a cantit─â┼úii, exist─â ┼či telespectatori vicio┼či, care stau dinaintea micului (dar suveranului) ecran cu orele, de la buletinul de ┼čtiri p├«n─â la incontinen┼úele nocturne ale famelicului Dan Diaconescu. Ace┼čtia constituie, dup─â mine, falsul public de televiziune, publicul vegetal, decerebrat, nevrotic. Dar e, totodat─â, publicul majoritar. Prin urmare, la el se g├«ndesc constructorii de programe, el decide ce "se d─â", el garanteaz─â succesul sau c─âderea. ├Äntr-un anumit sens, tema tuturor posturilor de televiziune pare s─â fie urm─âtoarea: cum s─â facem ca aceia care stau ┼čase ceasuri pe zi la televizor s─â stea opt, sau m─âcar s─â nu coboare la cinci. Avem un public pasiv? S─â-l facem ┼či mai pasiv. Avem un public lene┼č? S─â-l facem inert. S─â avem doar grij─â ca atunci c├«nd a┼úipe┼čte de tot, s─â-l scutur─âm abil cu ceva "tare", at├«t c├«t s─â ├«ntredeschid─â pleoapa. Ideal e telespectatorul imobil, cel care face din fotoliul propriu centrul tuturor activit─â┼úilor domestice: m─ân├«nc─â la televizor, doarme la televizor, se ceart─â la televizor ┼č.a.m.d. Spunem "a sta la televizor" ┼či nu mai percepem subtextul de paralizie al acestei ├«ndeletniciri. E "consum" ├«n varianta lui cea mai static─â, mai placid "receptiv─â", mai t├«mp─â. La teatru sau la cinema trebuie "s─â te duci", "s─â mergi". Imperativul lecturii e: "Ia ┼či cite┼čte!" ("Tolle, lege!"). Exist─â, e drept, "a sta de vorb─â" sau "a sta pe g├«nduri". Dar ├«n ambele cazuri e vorba de condi┼úia preliminar─â a unui act. A sta de vorb─â e a intra ├«n mi┼čcarea dialogului, a schimbului de idei ┼či, eventual, a contradic┼úiei. A sta pe g├«nduri e a bloca orice agita┼úie exterioar─â, pentru a da fr├«u liber dinamismului, plin de tensiune ┼či de neprev─âzut, al reflexivit─â┼úii. A sta ├«ns─â la televizor e, pur ┼či simplu, a sta, a-┼úi diminua maximal prezen┼úa, a te abandona unui confort f─âr─â arderi, f─âr─â investi┼úie personal─â, f─âr─â riscuri. Pasivitatea e reduplicat─â, adesea, ┼či printr-o alt─â "figur─â" a inac┼úiunii: "stai ┼či te ui┼úi". Fa┼ú─â de "a privi", care implic─â aten┼úie, in-spec┼úie, ofensiv─â sfredelitoare, "a te uita" e dezangajant ┼či flasc. A te uita e, tocmai, a te ab┼úine s─â intervii, a refuza s─â participi, a sta deoparte, pe scurt, a nu face. "Te ui┼úi ┼či c├«┼čtigi!" - suna, acum c├«tva timp, un slogan al PRO TV-ului. Cu implica┼úia: "c├«┼čtigi f─âr─â s─â faci nimic!". De fapt, "c├«┼čtigul" nu e, ├«n acest caz, dec├«t un fel de a nu pierde. Nu pierzi energie, nu pierzi ceea ce se pierde, de regul─â, atunci c├«nd pui um─ârul, c├«nd intri ├«n joc. E┼čti pacientul unui c├«┼čtig prin absen┼ú─â: ie┼či ├«n avantaj, f─âr─â s─â ie┼či mai bogat. Telespectatorul de acest tip seam─ân─â cu cel care transmite ┼čtirile, citindu-le pe prompter: el reproduce mecanic, cu un sur├«s abstract, un text care nu-i apar┼úine, pe care ├«l ├«n┼úelege numai pe jum─âtate ┼či pe care ├«l uit─â de ├«ndat─â ce l-a citit. O singur─â "mi┼čcare" e ├«ncurajat─â de statul la televizor: cea mijlocit─â de telecomand─â. O inven┼úie genial─â pentru a combina somnolen┼úa cu ner─âbdarea. Stai ┼či alergi. Posibilitatea de a tatona indefinit devine incapacitate de a te fixa. Te ui┼úi ┼či nu vezi. Te ui┼úi cu degetele, ca ├«ntr-un suprarealist exerci┼úiu de lectur─â Braille. Televizorul se ├«ntoarce, paradoxal, ├«mpotriva lui ├«nsu┼či: toate programele devin simultane ┼či sucomb─â, ca amestecul tuturor culorilor, ├«ntr-un gri mat. Telemania e, ├«ntre altele, ┼či un antrenament perfid pentru demisia civic─â: un mod de a lipsi din spa┼úiul cet─â┼úii. Dar ─âsta e un alt subiect. Deocamdat─â, m─â duc s─â stau pu┼úin la televizor.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.