3,14 ca măsură a lumii

Publicat în Dilema Veche nr. 643 din 16-22 iunie 2016
3,14 ca măsură a lumii jpeg

De mai multe zile, răsfoiesc vesel, entuziast și melancolic volumul Cu ochii-n 3,14, o antologie a textelor publicate, de optsprezece ani încoace, pe ultima pagină a Dilemei vechi. N‑am fost martorul momentului inaugural al rubricii cu pricina, dar Mircea Vasilescu mi‑a povestit, de curînd, cum au stat lucrurile: cîndva, în 1998, revista trebuia să plece la tipar, cînd s-a constatat, în ceasul al doisprezecelea, că o pagină întreagă rămăsese fără text. Lena Boiangiu a rezolvat criza, cerîndu-le tuturor membrilor redacției să scrie pe loc cîteva rînduri destinse despre orice. Echipa s-a executat, iar improvizația conjuncturală a devenit obicei. A intrat în funcțiune verva parșivă a lui Dan Stanciu, imaginația lui literară și vizuală, nutrite harnic de prezența de spirit a colaboratorilor. De la expresia „cu ochii-n patru“, indicînd  privirea circulară a unei atenții atotveghetoare, s-a alunecat spre „cu ochii-n 3,14“. Întîmplare? Poantă? Program? Fapt e că rezultatul bate spre metafizică, în ciuda aparenței lui ludice. Prin acumulare, textele rubricii astfel intitulate au aspectul unui adevărat compendiu de epocă: o frescă, un inventar multicolor al lumii noastre, al vremurilor, al pitorescului și al bramburelii autohtone, al derizoriului monumental și al solemnităților derizorii în sosul cărora ne trecem viața.

În cele din urmă, am realizat că am dinainte o definiție „în act“ a publicației noastre. Ana Maria Sandu (căreia îi datorăm alcătuirea laborioasă și inteligentă a cărții) vorbește, în prefață, despre „sentimentul 3,14“ al „dilematicilor“. Da, e un amestec expresiv de bună administrare a atenției, de interes prompt pentru imediat (dar cu distanța relativizantă pe care o dau umorul, uimirea, gustul pentru detaliu, emotivitatea bine temperată, curiozitatea difuză pentru tot ce oferă spectacolul imprevizibil al vieții cotidiene). Pe scurt, e vorba de ceea ce înseamnă, dincolo de sensul standardizat, „prezența de spirit“. Ni se propune un rezumat al realității integrale: cu nivelul ei de realitate „comună“, dar și cu palpitul neliniștitor al unei infrarealități obscure și, mai ales, cu aura năucitoare a unei combinații de absurd, stupoare și lirism care culminează în suprarealitate. Banalitatea însăși, faptul divers, accidentul zemos devin, toate laolaltă, misterioase. Trăim, s-ar zice, într-un fel de delir. Amuzant uneori, deprimant alteori, masiv și improbabil deopotrivă. Plictiseala este exclusă, dacă nu alegi somnolența. Îmi îngădui să spun că aceasta e contribuția, semnul distinctiv al Dilemei, în peisajul gazetăriei locale: pasiunea de a înregistra, acut, istoria trăită, fără fudulia unor sistematizări pripite, fără „detașări“ snoabe și „opțiuni“ tăioase, fără concesii, dar și fără constrîngeri teziste.

Cartea aceasta nu se poate povesti și tocmai de aceea nu poate fi lăsată din mînă. Fiecare „fragment“ e o surpriză și trimite spre un univers: replici auzite pe stradă sau în autobuz, afișe publicitare, nume de firme și de străzi, frînturi de vînzoleală politică, caraghioslîcuri de tip „Ştiați că…?“, anecdotică vertiginoasă, derapaje de presă, instantanee de cartier, citate sufocante, scene de piață și de budoar, Stalin și John Wayne, cerșetori dîmbovițeni și astronauți chinezi, revelații despre papagali și pisici, cazuri cronice de siluire a limbii și a logicii, mă rog, vorba patronului nostru: „Lume, lume, lume, criză teribilă, monșer!“ „3,14“ e, în chip spectaculos, tocmai „măsura“ acestei lumi. O măsură nemăsurabilă, dinamică, de neepuizat. Nu întîmplător, probabil, „3,14“ este un număr irațional, adică ireductibil la rigoarea unui raport explicit între alte două numere. În structura lui e subînțeleasă dimensiunea infinitului, de vreme ce implică o nesfîrșită și nesistematizabilă  serie de zecimale. Așa cum se oglindește în „constanta“ 3,14, lumea ține – ca și 3,14 – mai curînd de sfera transcendentului decît de aceea a algebricului. Sîntem, așadar, cînd răsfoim această carte, în miezul însuși al realului, în evidența și în nebuloasa lui, în exaltanta lui bucurie și în apăsătoarea lui tristețe, în lumină și în clarobscur. O asemenea integratoare combinație nu e ușor de obținut. A reușit să o facă, cu grație și cu bună dispoziție, redacția Dilemei. Mă gîndesc, mai întîi, la generația spumoasă a fondatorilor (Magdalena Boiangiu, Tita Chiper, Alex. Leo Șerban), dar și la veterani și mai nou veniți, precum și la „soarta“ care i-a adus pe toți sub aceleași stele. Încă o dată mulțumesc Anei Maria Sandu pentru discernămînt și osteneală. Și minunatului Dan Stanciu pentru darurile lui, de care mi se pare, de ani și ani, că nu profit(ăm) destul…

p 7 Jame Madison WC jpg
Revenirea antifederalismului
Urmașii intelectuali ai lui Madison au înțeles totodată că această Constituție a permis mai mult decît crearea unui ansamblu de state suverane.
640px Empire State Building MET DP106404 jpg
„Marea demisioneală” nu a trecut din America în Europa
„Marea demisioneală” este un curent care a plecat din Statele Unite ale Americii și a ajuns, mult mai puțin intens, în Europa.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Alte fronturi
Pariul lui Vladimir nu e că poate învinge Vestul,ci că Vestul poartă în suflet și în conduită premisele propriei înfrîngeri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Tutuiala
Ne scufundăm în omogenitatea lui „tu”, iar „tu” evoluează semantic spre „nimeni”.
Frica lui Putin jpeg
Omul: excepție în excepție în excepție în excepție
Și totuși, noi – excepție în excepție în excepție... – avem fantezia de a ne proclama drept normă, ba chiar scop și sens ale Universului. Admirabil tupeu!
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Sînt un deviaționist
Nebun de ură antioccidentală, nebun de sine, nebun mistic, treaba lui ce fel de nebun o fi, dar e nebun. Și simt că în „tribul” meu mă privesc de-aproape tot mai mulți nebuni...
Mussolini Salsomaggiore Terme 1941 jpg
Un secol de la Marș
A doua zi, pe 29 octombrie, regele i-a cerut lui Mussolini să formeze un nou guvern, învestindu-l astfel cu funcția de prim-ministru al țării.
Iconofobie jpeg
Virtuțile fatalismului
„Fatalismul” și „fatalitatea” reprezintă două noțiuni prea puțin agreate de oameni. În termenii filozofiei Facebook de astăzi, sînt genul de „postări” cu slabe șanse de a primi multe like-uri.
„Cu bule“ jpeg
Bulevarde și bulevardiști
Cuvîntul bulevardist putea fi format foarte ușor în română, de la bulevard, deja împrumutat din franceză (din boulevard) la jumătatea secolului al XIX-lea.
HCorches prel jpg
Ce boacăne mai fac elevii
Este utopic să credem că boacănele elevilor și problemele lor, ale vîrstei lor, pot fi anulate, că ele pot dispărea.
Un sport la Răsărit jpeg
Thierry Henry crede că VAR-ul omoară bucuria fotbalului. Păi, e mai bine cu VAR sau era mai bine fără VAR?
VAR, cînd funcţionează corect, nu cu sughiţuri, ca la noi, şi cînd nu e lăsat pe mîna unor Bonnie cu fluier şi Clyde cu joystick, e Lumea Nouă a acestei lumi vechi.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Polițiști
Evident că nu voiau decît mită. Cu 5 sau cel mult 10 dolari, te lăsau să pleci.
O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.

Adevarul.ro

Submarinul nuclear Belgorod FOTO Profimedia
Ce ştim cu siguranţă despre un eventual atac rusesc cu așa-zisa „Armă a apocalipsei”
Mobilizarea submarinului rus Belgorod şi riscul ca acesta să poarte arma nucleară „Poseidon” au provocat reacţii alarmiste în mass-media şi pe reţelele de socializare asupra unui posibil atac.
Cartea Mitul Normalit[tii png
Un medic diagnosticat cu tulburare de atenție lansează cartea care ne arată calea spre vindecare
Specialiștii spun că boala este un proces pe care trebuie să-l înțelegem. Din propria experiență de bolnav, un medic diagnosticat cu tulburare de atenție lansează cartea care ne arată calea spre vindecare.
Soldati armeni in Nagorno Karabah FOTO EPA-EFE
Conflictul armeano-azer: UE va trimite o misiune civilă pentru demarcarea frontierei între cele două țări
Uniunea Europeană va trimite o misiune civilă pentru a contribui la demarcarea frontierei dintre Armenia și Azerbaidjan și la construirea încrederii între cele două țări din Caucaz aflate în conflict deschis.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.