1871-2019. Tradi╚Ťii rom├óne╚Öti nemuritoare

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 784 din 28 februarie ÔÇô 6 martie 2019
Presa rom├óneasc─â de ieri ┼či azi jpeg

Cine spune c─â Rom├ónia nu ├«╚Öi respect─â tradi╚Ťiile p─âc─âtuie╚Öte prin exces de spirit critic. Avem tradi╚Ťii! ╚śtim ce ├«nseamn─â ÔÇ×continuitateaÔÇť! E drept, continuit─â╚Ťile discutabile s├«nt mai la vedere ╚Öi mai stabile dec├«t cele seme╚Ť fondatoare... S-ar zice c─â s├«ntem mai ata╚Öa╚Ťi de ÔÇ×specificulÔÇť obiceiurilor noastre umbroase dec├«t de efortul dep─â╚Öirii de sine. Nevoia de a p─âstra e mai tare dec├«t nevoia de reform─â. Mai ╚Ötii? Poate c─â ─âsta e secretul supravie╚Ťuirii noastre. Prefer─âm staza, cu derapaje cu tot, dec├«t riscul agita╚Ťiei ├«nnoitoare... O dovedesc tot soiul de ├«mprejur─âri ÔÇ×istoriceÔÇť, lovite de fatalitatea unei ÔÇ×actualit─â╚ŤiÔÇť care nu vrea s─â treac─â. R─âsfoind h├«rtii vechi, am g─âsit o mul╚Ťime de exemple. Iat─â unul:

├Än ianuarie 1871, o gazet─â din Germania (Augsburger Allgemeine Zeitung) publica o scrisoare a regelui Carol I, pe care ziarele ┼či parlamentarii rom├óni au transformat-o ├«n prilej de scandal. Dup─â aproape cinci ani de domnie, regele se pl├«nge unui prieten de ÔÇ×pu┼úinul folosÔÇť pe care l-a putut aduce ÔÇ×acestei frumoase ┼ú─âriÔÇť. ÔÇ×A cui este vina?ÔÇť ÔÇô se ├«ntreab─â Carol. ÔÇ×Nici a mea, nici a poporului ├«n ├«ntregimea luiÔÇť ÔÇô sun─â r─âspunsul. Atunci a cui? Sistematiz├«nd rapid ceea ce ├«n textul regal se supune retoricii epistolare a momentului, vom g─âsi trei explica╚Ťii posibile ale e┼čecului:

1) O caracteristic─â psihologic─â global─â: rom├ónii s├«nt un popor ÔÇ×care nu vrea s─â fie condus ┼či totu┼či nu e ├«n stare s─â se conduc─â singurÔÇť. Seme┼úie, lips─â de disciplin─â interioar─â, haos. St─âm prost cu ÔÇ×heghemoniconulÔÇť! Tr─âim ÔÇ×neat├«rnareaÔÇť ├«n tot echivocul ei: pe de o parte spirit independent, pe de alta volatilitate neguvernabil─â.

2) O caracteristic─â istoric─â ┼či social─â: ├«ntre elite ┼či mase e o fractur─â nevindecabil─â. Elitele s├«nt emancipate, ÔÇ×bran┼čateÔÇť, gata s─â adopte ultima utopie la mod─â, masele s├«nt de un conservatorism ├«nd─âr─âtnic. Cu alte cuvinte, elitele sufer─â de inadecvare, nu ┼úin cont de spiritul locului, iar masele se comport─â reticent, resentimentar, impulsiv. Rezultatul e c─â elitele conduc─âtoare oblig─â ┼úara ÔÇ×s─â treac─â deodat─â ┼či f─âr─â mijlocire de la un regim despotic la cea mai liberal─â Constitu┼úie, precum nu are nici un popor din EuropaÔÇť. Masele ├«ns─â ÔÇ×nu se pot l─âuda cu virtu┼úile cet─â┼úene┼čti ce se cer pentru o form─â de stat cvasirepublican─âÔÇť.

3) O caracteristic─â politic─â: infla┼úia ÔÇ×intrigilor de partidÔÇť. (F─âr─â comentariiÔÇŽ)

E de observat c─â, ├«n efortul s─âu de a da un diagnostic crizei na┼úionale, regele Carol I nu umbl─â dup─â cauze externe. Nu caut─â comploturi antirom├óne╚Öti, ghinioane geopolitice, fatalit─â┼úi istorice. Buba e, pentru el, ├«n─âuntru ┼či nu se va vindeca niciodat─â dac─â o vom contempla mioritic, cu comp─âtimirea de sine a victimei de profesie. De observat, de asemenea, c─â cei de care regele se teme cel mai mult s├«nt ÔÇ×ultra┼čovini┼čtiiÔÇť, mereu dispusi s─â-l judece ca ÔÇ×lipsit de iubire pentru ┼úar─âÔÇť. De observat, ├«n sf├«r┼čit, este c─â scrisoarea suveranului a enervat opinia public─â. ├Än Camer─â, Nicolae Blaremberg a comentat-o agresiv, propun├«nd o mo┼úiune cu care s-au solidarizat destui. Ziarul Rom├ónul (evident!) a perorat, provocator, pe tema ÔÇ×domnului c─âlc─âtor de Constitu┼úieÔÇť ┼či ÔÇ×risipitor al averii publiceÔÇť. (Vezi relatarea lui Titu Maiorescu, ├«n Istoria politic─â a Rom├óniei sub domnia lui Carol I.) Acest tip de reac┼úie adaug─â celor trei explica┼úii ale e┼čecului autohton amintite mai sus o a patra: lipsa de caracter, dublat─â de demagogia virtu╚Ťii ╚Öi a patriotismului.

Nu s├«ntem, oare, tot ├«n momentul ÔÇ×Carol IÔÇť? ├Än 1871? ╚śi, vai, f─âr─â Carol I, f─âr─â Br─âtieni, f─âr─â Titu Maiorescu. Cine-i de vin─â?

***

S─â reamintim ╚Öi c├«teva din ÔÇ×melancoliileÔÇť lui nenea Iancu (apud Dan C. Mih─âilescu, I.L. Caragiale despre lume, art─â ┼či neamul rom├ónesc, Humanitas, 1994):

ÔÇ×Noi, rom├ónii, s├«ntem o lume ├«n care, dac─â nu se face ori nu se g├«nde┼čte prea mult, ne putem m├«ndri c─â cel pu┼úin se discut─â foarte mult.ÔÇť (p. 80)

ÔÇ×Partidele politice, ├«n ├«n┼úelesul european al cuv├«ntului, adic─â ├«ntemeiate pe tradi┼úiune, pe interese vechi sau nou─â de clas─â ┼či, prin urmare, pe programe de principii ┼či idei, nu exist─â ├«n Rom├óniaÔÇť. (p. 95)

ÔÇ×├Äntr-o ╚Ťar─â ca a noastr─â, unde c├«nd afirmi ceva nu ╚Ťi se cer ╚Öi dovezi, unde spiritul public nu are nici un element serios de control mai ales asupra luptelor ivite pe t─âr├«mul ╚Ötiin╚Ťei de stat, reaua credin╚Ť─â este de multe ori o bun─â temelie pentru cl─âdirea unei frumoase reputa╚Ťiuni. Ca s─â treci drept cel mai curat n-ai dec├«t s─â ponegre╚Öti cu ori f─âr─â drept pe al╚Ťii; ca s─â te creaz─â lumea om cinstit ╚Öi de treab─â, n-ai dec├«t s─â oc─âr─â╚Öti ╚Öi s─â os├«nde╚Öti ├«n vileag purtarea altora, chiar dac─â d├«n╚Öii au o bun─â purtare ╚Öi mai ales ├«n cazul acesta. Dac─â vrei s─â ├«n╚Öeli lumea, a zis un filozof, ├«n╚Öeal-o gros, c─â sub╚Ťire nu ╚Ťi se prinde. E mult numai p├«n─â s─â-╚Ťi faci o reputa╚Ťie frumoas─â, ╚Öi ├«n urm─â po╚Ťi f─âr─â griji s─â s─âv├«r╚Öe╚Öti ├«nsu╚Ťi p─âcatele de care os├«ndeai odat─â pe al╚Ťii buni nevinova╚Ťi.ÔÇť (p. 81)

ÔÇ×Elementele de succes: m─âgulirea tuturor ideilor ╚Öi formulelor populare, pe care oricine le aplaud─â automatic, sau prin imita╚Ťie, precum: tinerimea rom├ón─â, economia rom├ón─â, femeia rom├ón─â, ╚Ť─âranul rom├ón, muncitorul rom├ón, regatul rom├ón ╚Öcl., ╚Öcl. ÔÇô ├«n genere fraza goal─â, declama╚Ťia ╚Öarlataneasc─â, l─âtr─âtura patriotic─â, na╚Ťional─â, rom├ón─â ÔÇô cu un cuv├«nt, moftulÔÇŽÔÇť (p. 96)

A recitit pentru dvs.

Andrei PLE╚śU

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.