Şi totuşi, ce facem cu ruşii?

Publicat în Dilema Veche nr. 609 din 15-21 octombrie 2015
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Fireşte, declaraţiile preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, făcute săptămîna trecută la Passau, în Germania, nu departe de graniţa cu Austria şi chiar pe coridorul comercial ce duce către Europa Centrală şi de Est, nu aveau cum să rămînă fără ecou nici la Bucureşti.

Să recapitulăm, pe scurt, ideile preşedintelui Comisiei. Prima: ne trebuie o relaţie pragmatică cu Rusia. „Nu e sexy, dar aşa trebuie.“ A doua: Rusia nu este o putere regională, aşa cum a afirmat preşedintele Obama, spre nemulţumirea lui Putin, ci o putere care trebuie tratată cu respectul cuvenit. Şi a treia: nu Washington-ul trebuie să dicteze relaţia Europei cu Rusia.

Declaraţiile lui Juncker nu au căzut bine la Bucureşti, după cum nu puteau să fie primite cu aplauze nici la Varşovia şi nici la Tallin, Vilnius sau Riga. E clar, naţiunile din „prima linie“ au de ce să fie îngrijorate, ba chiar înspăimîntate de perspectiva ca „Bruxelles-ul“, în realitate marile naţiuni ale „vechii Europe“, să trateze cu Rusia peste capul Estului. Nu cumva preţul va fi chiar Estul? Lecţiile istoriei sînt încă vii în această parte a Europei.

Şi dacă, totuşi, ceva nou se întîmplă în relaţia Europei cu Rusia? Mai întîi, că recenta reuniune de la Paris a marcat îngheţarea conflictului din Ucraina, ceea ce probabil place Moscovei. În schimb, Europa deschide fereastra către Belarusul lui Lukaşenko, ceea ce probabil nu-i place Moscovei. Dar nu place nici la Washington.

Dacă este să privim lucrurile în mod pragmatic, cîteva idei legate de relaţiile euro-ruseşti sînt inevitabile.

În primul rînd, că o pace este întotdeauna de preferat unei ciocniri directe. Îşi poate imagina cineva azi cum ar arăta un conflict militar direct între Occident şi Rusia? Europa este prima care ar avea de suferit dacă, eventual, relaţia americano-rusă ar merge pînă la nivelul de confruntare. E o chestiune de geografie şi, da, de geografie economică.

Nu e nimic ilegitim în a spune că Europa trebuie să aibă controlul asupra propriei relaţii cu Rusia şi să nu rămînă un simplu seismograf al relaţiei dintre Washington şi Moscova. Vrem ca Europa să devină un actor global? Atunci, asta face parte din joc. Dacă vrei pace nu trebuie să vorbeşti cu prietenii tăi, ci cu duşmanii, spunea Moshe Dayan, general şi apoi ministru de Externe al Israelului.

În al doilea rînd, Europa şi Rusia vor rămîne încă pentru multă vreme cu sisteme de guvernare diferite. Europa rămîne liberală, dar asta nu înseamnă să pretindă ca şi Rusia să fie la fel, cîtă vreme ruşii, în majoritatea lor, nu doresc acest lucru. Dar nici invers – iar sancţiunile europene împotriva gigantului Gazprom au arătat Moscovei, cu suficientă tărie, care sînt regulile jocului în zona noastră. Nici Moscova nu poate pretinde să-şi exporte aici sistemul ei neliberal.

Apropo: un deal europeano-rus ar trebui să însemne sfîrşitul colaborării dintre Kremlin şi formaţiunile naţionaliste şi antieuropene din Europa, din moment ce acum i-ar avea ca interlocutori chiar pe liderii mainstream. Declaraţiile lui Juncker trebuie să fi căzut extrem de rău doamnei Le Pen. Sau lui Nigel Farage.

În al treilea rînd, extinderea spre est a Uniunii Europene nu face decît să întărească profilul Rusiei de putere europeană. Altfel, izolată de o „zonă gri“ şi supusă sancţiunilor, Rusia ar căpăta mai degrabă un profil mai pronunţat de putere asiatică – unul pe care nu şi l-a dorit niciodată.

Rusia vrea din partea Occidentului „respect“ – o noţiune pe care o înţelege în felul ei. De cînd cu agresiunea împotriva Ucrainei şi, de curînd, cu implicarea în războiul sirian, Moscova a tot sperat că va lămuri lucrurile, la nivel global, direct cu Washington-ul, punînd pe masă toate cărţile posibile, printre care, evident, Ucraina şi Siria. Nu a fost să fie – Obama a întors spatele Rusiei, pe care o consideră doar o putere regională, deci cu care nu se poate discuta de la egal la egal. Văzută de la Kremlin, aceasta înseamnă lipsă de „respect“.

În această situaţie, Rusia primeşte „respectul“ aşteptat din partea şefului Comisiei Europene. Şi aici vine ocazia de a pune pe masă chestiunile care interesează în mod special Europa: Ucraina şi Moldova (de ce nu, şi Belarusul), refugiaţii, politica energetică, susţinerea de către Kremlin a partidelor antieuropene, investiţiile europene în Rusia şi altele. Poate că Juncker ar fi fost de criticat dacă nu ar fi profitat de ocazia ivită.

Şi, în final, să privim către România. De mai bine de un deceniu, Bucureştiul a dus o politică de echilibru între Statele Unite şi Uniunea Europeană, încercînd să tragă avantaje maxime: cele de ordin strategic dinspre Washington şi cele de ordin economic şi instituţional dinspre Bruxelles. Nu a fost deloc o opţiune rea.

Acum, încurajată de mîna întinsă de Europa, Rusia s-a încruntat către România şi a cerut dezafectarea scutului antirachetă „pînă nu va fi prea tîrziu“. O atitudine inacceptabilă. România nu are a se conforma unei asemenea pretenţii cu iz de ultimatum. Nu mai sîntem în 1940.

Dar numai o simplă reacţie de acest gen nu e de ajuns. Bucureştiul ar trebui şi să observe că, în ultima vreme, poziţia i s-a cam dezechilibrat. Aripa europeană a politicii româneşti a fost grav avariată după atitudinea ambiguă (cel puţin…) în criza refugiaţilor.

Este o adevărată provocare pentru Bucureşti să vină acum cu o contribuţie proprie în direcţia normalizării relaţiei cu Rusia. Dar, în acelaşi timp, să o facă la adăpostul unei relaţii strategice puternice cu Statele Unite. E vital pentru noi să facem din această relaţie un element de sprijin pentru Europa şi nu unul stînjenitor. Altfel, politica de echilibru atlantic, din care am tras atîtea avantaje, s-ar putea întoarce cumva contra noastră.

Aceasta înseamnă lideri luminaţi, înseamnă diplomaţie inteligentă, înseamnă imaginaţie. Şi nu reacţii opărite şi replici îmbufnate.

Ovidiu Nahoi este realizator de programe la RFI România şi TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Au apărut subiectele la Română. Ce le-a picat elevilor la Evaluarea Națională la Limba Română 2024 DOCUMENT
Au apărut subiectele la Limba română de la Evaluarea Națională. Subiectele, care pot fi găsite mai jos, au inclus cerințe pe baza textelor din romanul „Cireșarii” de Constantin Chiriță și „Portret” de Cella Delavrancea.
image
Secretele primului submarin militar al României. „Delfinul“ a făcut ravagii printre navele sovietice din Marea Neagră
Primul submarin militar al României a fost construit în anii interbelici și a costat o sumă impresionantă, însă a fost folosit cu succes în Al Doilea Război Mondial. Una dintre operațiunile militare în care a fost implicat a intrat în istorie.
image
Anunțul CFR primit cu hohote de râs de români. „Dacă trenurile reduc viteza cu 50 km/h vom merge cu 20, dar în sens opus”
Oficial, cei de la CFR spun că trenurile circulă cu până la 50 km / h mai încet din cauza caniculei. Anunțul CFR a fost primit cu hohote de râs de români, care știu că trenurile circulă oricum foarte încet.

HIstoria.ro

image
DACICC-1 - Primul calculator electronic de fabricație românească
Pe strada Republicii din Cluj-Napoca se află vila care a aparținut celebrului arhitect al Clujului, Lajos Pákey.
image
Bătălia plajelor. Debarcarea din Normandia
Pregătirea de foc a început la ora 5:50, iar 40 de minute mai târziu, primele unități terestre americane au început debarcarea pe plajele Utah și Omaha.
image
Intrarea Armatei Roşii în Bucureşti bulversează redacția unei reviste de mondenități
Aşa cum sună titlul, Femeia şi căminul e o publicație de mondenități, un magazin pentru femeile serioase, cu bărbat de hrănit şi copii de spălat la fund; cele fără, avînd la dispoziție titluri mai puțin cuminţi.