România şi negocierile comerciale UE – SUA (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 589 din 28 mai - 3 iunie 2015
Gînduri pe invers despre migraţie jpeg

Am început săptămîna trecută un serial în care reiau raportul scris recent pentru Centrul Român de Politici Europene: http://www.crpe. ro/wp-content/uploads/2015/05/CRPE-Policy-Brief-37-TTIP-Final.pdf. Data trecută am vorbit despre contextul civilizaţional, despre faptul că lumea se află în faţa creării unui nou aranjament pentru comerţul global, unde barierele non-tarifare (standarde, reglementări) vor fi coborîte. În viziunea mea, Europa are de ales între a negocia acum standarde comune euro-americane (pe care noul bloc comercial să le impună restului lumii) sau a le accepta mai tîrziu pe cele convenite de americani cu naţiunile din Pacific. Este o discuţie cu consecinţe pe termen lung şi este o temă unde Europa îşi joacă relevanţa economică la nivel mondial. Tot săptămîna trecută am abordat subiectul transparenţei acestor negocieri şi am afirmat că, de fapt, TTIP (acronimul englezesc al tratatului comercial) reprezintă o îmbunătăţire semnificativă faţă de modul de negociere clasic al statelor naţionale, unde doar guvernul ştia ce discută cu alte guverne. Ajungeam la subiectul fierbinte al protecţiei investitorilor şi al clauzei ISDS (rezolvarea disputelor dintre stat şi investitor). Reiau din acest punct mai jos. Această serie de articole reprezintă o formă editată a raportului – varianta oficială, cu aparatul academic de rigoare, este cea de pe site-ul www.crpe.ro. Raportul a fost scris în cadrul proiectului „Influenţi, alerţi şi informaţi în negocierile din UE – Expertiză şi consultare în politici europene“, implementat de CRPE şi finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România. Opiniile îmi aparţin şi nu implică o poziţie oficială din partea granturilor SEE 2009-2014.

Discuţia despre ISDS în acest tratat a pornit pe picior greşit – oamenii au tins să se raporteze la ISDS aşa cum exista acest mecanism tradiţional. Însă în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi din partea statelor pentru a condiţiona accesul investitorilor la cazuri de arbitraj. Administraţia Obama a adoptat în 2012 un set de criterii standard pentru clauze ISDS negociate de SUA. Aceste condiţii afirmă dreptul statelor de a reglementa în interesul cetăţenilor (cu alte cuvinte, o reglementare care afectează un investitor nu poate fi pretext pentru începerea unui caz). Mai mult, condiţiile administraţiei americane afirmă că tratatele comerciale semnate de SUA vor „cere partenerilor noştri să aplice în mod efectiv legislaţia privind mediul şi condiţiile de muncă“. În paralel, Comisia Europeană a răspuns îngrijorării publice privind ISDS stabilind o serie de noi condiţii. Asistăm de facto la o reglementare euro-americană a clauzelor ISDS, care vor deveni standard la nivel mondial, odată ce TTIP ar intra în vigoare. E ironic ca un tratat care e acuzat că dă mînă liberă investitorilor să hărţuiască statele, de fapt e pe cale să reglementeze strict dreptul investitorilor de a porni proceduri arbitrale – şi doar un tratat transatlantic ar avea greutatea necesară pentru a impune aceste condiţii ca normă pentru alte blocuri economice.

Din martie 2014, Comisia a îngheţat negocierile pe ISDS cu SUA pentru a permite cristalizarea unor concluzii în dezbaterea internă europeană. În paralel, a inclus condiţii substanţiale pentru apelul la ISDS în acordul comercial cu Canada (CETA – acordul cu Canada a fost negociat paralel faţă de cel cu SUA, negocierile au mers mai rapid, iar textul este finalizat, deşi teoretic mai pot fi aduse ajustări agreate de ambele părţi; în general, CETA este văzut ca stabilind precedente pentru TTIP, în mod evident spaţiul economic comun UE – SUA va include şi Canada). Acest acord cu Canada conţine următoarele condiţii suplimentare puse investitorilor: 1) prevede dreptul statului de a reglementa în interesul cetăţenilor fără ca aceasta să fie considerată o motivaţie pentru pornirea unui caz de către un investitor; 2) defineşte restrictiv motivele pentru care investitorii se pot adresa unei curţi de arbitraj; 3) împiedică aşa-numitul treaty shopping, cazurile în care companiile se înregistrează în anumite jurisdicţii doar pentru a beneficia de ISDS – o companie trebuie să aibă activitate consistentă într-o ţară pentru a se califica ca fiind investitor din ţara respectivă; 4) transparentizează cazurile şi propune un cod de conduită pentru arbitri; 5) investitorii care pornesc cazuri nefondate vor plăti costurile de judecată, pentru a descuraja pornirea de cazuri frivole sau simpla ameninţare cu arbitraj pentru a intimida guvernele.

De fapt, sub CETA un investitor poate apela împotriva unui stat doar dacă i se neagă accesul la justiţie, dacă există o discriminare manifestă împotriva sa, dacă este hărţuit sau constrîns de stat. De remarcat că, dacă condiţiile negociate de Comisie cu Canada ar fi existat în tratate bilaterale semnate deja de România şi aflate în vigoare, nici Dinu Patriciu nu ar fi putut acţiona în judecată statul român pentru că Rompetrol ar fi fost investiţie olandeză (nu are activitate consistentă în Olanda), nici fraţii Micula nu ar fi putut trece drept investitori suedezi, iar ameninţările cu procese ale RMGC sau ale companiei austriece Holzindustrie Schweighofer ar fi fost ridicole (nu că ar avea şanse să cîştige cazurile chiar şi în actualele condiţii). În plus faţă de CETA, la începutul lunii mai 2015, Comisia a publicat şi a susţinut în Parlamentul European un concept paper prin care vine cu clarificări şi adăugiri pentru TTIP. În esenţă, suplimentar faţă de condiţiile din CETA, pentru TTIP Comisia propune ca: a) arbitrii care judecă cazurile să poată fi aleşi numai dintr-o listă închisă de nume agreată în prealabil de statele semnatare; b) ar trebui să existe o Curte de Apel permanentă la care statele să poată face apel faţă de decizia arbitrilor, o curte cu cîte doi membri numiţi de SUA şi UE şi cu trei non-naţionali. Acesta ar fi, în viziunea Comisiei, un prim pas pentru organizarea unei Curţi comerciale permanente euro-americane care să judece cazurile investitori contra state. Dacă acest concept paper va fi acceptat şi se va adopta un TTIP cu asemenea condiţii, practic UE pune bazele unui sistem de drept internaţional public în acest domeniu care ar trebui să înlocuiască pe termen lung actualul sistem de curţi ad-hoc şi non-publice. Oponenţii ISDS care se tem de limitarea suveranităţii statelor ar trebui să aplaude această evoluţie.

România vs investitori: 8-2 la pauză

România a ratificat încă din 1975 convenţia internaţională privind protecţia investiţiilor şi a devenit parte a International Center for the Settlement of Investment Disputes, instituţie creată pe lîngă Banca Mondială şi care gestionează cele mai multe dintre cazurile de arbitraj. De asemenea, e semnatară a Energy Chart Treaty, tratat multilateral care stabileşte că, în caz de dispută, investitorii în domeniul energiei se pot adresa curţii arbitrale de la Stockholm. România a încheiat 82 de tratate bilaterale de protecţie a investiţiilor, unele dintre ele semnate înainte de revoluţie cu ţări exotice, precum Cuba, Coreea de Nord sau Bangladesh. Un nou val de tratate au fost semnate la începutul anilor ’90, cînd ţara dorea să atragă investitori din Occident, atunci fiind semnate şi cele cu SUA, Suedia sau Olanda. În prezent, România are semnate tratate bilaterale cu clauză ISDS cu 20 de ţări membre ale UE.

Olanda este cel mai mare investitor străin din România, mari companii care nu sînt olandeze la origine au investit aici prin filiale din Olanda, Mega Image, Lukoil, Auchan, Coca-Cola sau Ford fiind cazuri contraintuitive. Cum am menţionat deja, Rompetrol este înregistrată ca firmă olandeză, iar Dinu Patriciu a pornit un caz împotriva statului român în calitate de investitor olandez. Interesant este că şi Ford, companie americană, a investit în România tot prin intermediul Olandei. Dat fiind că Belgia (de unde provine Mega Image) sau SUA au la rîndul lor tratate de protecţie a investiţiilor cu România, e evident că atractivitatea deosebită a Olandei e dată nu atît de această clauză, cît de facilităţile fiscale oferite, predictibilitatea fiscalizării profiturilor repatriate şi o politică foarte inteligentă de transformare a ţării în platformă pentru investiţii.

România are un track record pozitiv în litigiile sale internaţionale. La Curtea ICSID au fost înregistrate zece cazuri împotriva României, dintre care statul a cîştigat opt. De cealaltă parte, avem dovezi că tot mai multe companii mari care au investit în România preferă să se adreseze instanţelor româneşti, deşi ar putea apela la ISDS. Companii energetice mari au cîştigat cazuri împotriva Agenţiei de Reglementare în Energie, de pildă. E o dovadă de încredere, dar şi o decizie pragmatică, per total costurile sînt mai mici şi durează mai puţin în România decît la curtea de arbitraj (costul mediu al unui caz pentru investitor e de 4,5 milioane dolari, iar durata medie de trei ani şi opt luni).

De ce criticii ISDS din România ar trebui să susţină TTIP

România a semnat cu SUA un acord bilateral de protejare a investiţiilor în 1992, al treilea semnat de Washington în regiune după căderea comunismului, după cele cu Polonia (1990) şi cu Cehoslovacia (1991). Tratatul cuprinde multe clauze care se aplicau acelui moment, cînd economia României era controlată încă de stat, moneda neconvertibilă, iar transferul de capital strict controlat. Termenul de „investiţie“ este definit larg, dar România a cerut şi a primit excepţii în multe arii industriale considerate de Guvernul român atunci „strategice“ şi nedeschise investiţiilor străine (excepţii care ulterior, din fericire, nu au fost aplicate). Adevărul e că nivelul investiţiilor americane în România e sub media în Europa, de unde putem deduce că doar protecţia formală a investiţiilor nu înseamnă automat un declanşator, în condiţiile în care există probleme structurale mai serioase. Aşa se explică că Estul Europei nu a recuperat, în cei peste 20 de ani, nivelul atins de investiţiile americane în Europa Occidentală, în zecile de ani de cooperare din timpul Războiului Rece. Şi nu este doar o problemă românească.

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

vladimir putin Sursă: Profimedia
Cu un calorifer pe post de mustață: Putin, ridiculizat de o revistă poloneză FOTO
Vladimir Putin, președintele rus care a provocat criza energetică în întreaga Europă, a fost ridiculizat duminică pe coperta uneia dintre cele mai cunoscute reviste poloneze, potrivit Nexta.
laura jijie foto cosmin zamfirache (1) jpg
Depresia la copii, o tulburare-fantomă cu multiple provocări. La ce ar trebuie să fie atenți părinții
Depresiile în rândul copiilor și al adolescenților sunt tot mai numeroase. Printre cauze sunt sărăcia, plecarea părinților la muncă în străinătate și mediul familial precar marcat de vicii și de abuzuri.
Baltic Pipe FOTO Shutterstock
Polonia a început să primească gaze prin noua conductă Baltic Pipe
Polonia a început să primească de sâmbătă gaze din Norvegia prin noua conductă Baltic Pipe, inaugurată oficial marți. Conducta are o capacitate de 10 miliarde de metri cubi.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.