Poate fi prevenit războiul cibernetic?

Publicat în Dilema Veche nr. 618 din 17-23 decembrie 2015
Brexit şi echilibrul puterii jpeg

Teama de un „Pearl Harbour cibernetic“ s-a manifestat pentru prima oară în anii ’90, iar în ultimii douăzeci de ani, politicienii și-au făcut griji că hackerii ar putea arunca în aer conducte de petrol, contamina rezervele de apă potabilă, deschide vanele barajelor hidrotehnice sau redirecționa avioanele pe un curs de coliziune, prin atacarea sistemelor de control al traficului aerian. Leon Panetta, ministrul Apărării SUA, a avertizat în 2012 că hackerii ar putea „închide rețeaua de energie electrică pe teritorii vaste ale țării“.

Nici unul dintre aceste scenarii catastrofice nu a avut loc, dar ele nu pot fi cu totul excluse. La o scară mai mică, hackerii au reușit să distrugă anul trecut furnalul unei oțelării din Germania. Întrebarea cu privire la securitate e, ca atare, foarte clară: pot fi prevenite astfel de acțiuni?

Se spune uneori că prevenția nu e o strategie eficientă în spațiul cibernetic, datorită dificultății de a identifica sursa unui atac și din cauza numărului mare și divers de actori statali și non-statali implicați. Adesea, nu putem ști sigur ale cui sînt bunurile pe care le-am putea amenința și pentru cîtă vreme.

Identificarea vinovaților este, într-adevăr, o problemă complicată. Cum poți riposta cînd nu știi adresa expeditorului? Nici capacitatea de identificare a amenințării nucleare nu este perfectă, dar există numai nouă state care dețin arme nucleare; identificatorii izotopilor lor nucleari sînt relativ binecunoscuți; iar actorii non-statali se lovesc, în această zonă, de reguli de acces foarte stricte.

Nimic dintre toate acestea nu e valabil în spațiul cibernetic, unde o armă poate consta în cîteva rînduri de cod care pot fi inventate (sau cumpărate în așa-numitul dark web) de un număr nelimitat de actori statali sau non-statali. Un atacator capabil poate să-și ascundă adresa de origine în spatele unor falși indicatori ai mai multor servere.

Chiar dacă serviciile criminalistice pot urmări multiplele „salturi“ între servere, asta consumă, de cele mai multe ori, timp. Un atac din 2014, în care au fost furate de la JPMorgan Chase adresele a 76 de milioane de clienți, a fost, bunăoară, atribuit cu precădere Rusiei. În 2015 însă, ministerul american al Justiției a identificat ca atacator un grup infracțional complex, condus de doi israelieni și de un cetățean american care trăia la Moscova și la Tel Aviv.

Identificarea sursei este însă o chestiune de nuanță. În pofida pericolelor unor indicatori falși și a dificultății de a obține identificări rapide și precise, care să poată sluji drept mărturie în instanță, există totuși suficientă capacitate de identificare pentru a permite prevenția.

De exemplu, în cazul atacului din 2014 asupra Sony Pictures, SUA au încercat mai întîi să evite deconspirarea integrală a mijloacelor care le-au permis să atribuie atacul Coreei de Nord și, ca atare, au fost privite cu scepticism. După numai cîteva săptămîni, o scurgere de informații din presă a arătat că SUA au avut acces la rețelele nord-coreene. Scepticismul s‑a diminuat, cu prețul deconspirării unei prețioase surse de informații.

Identificarea rapidă și precisă este adesea dificilă și costisitoare, dar nu imposibilă. Nu numai că guvernele își îmbunătățesc capacitățile, dar multe companii din sectorul privat intră în joc, iar participarea lor reduce costurile pe care guvernele le plătesc atunci cînd sînt nevoite să divulge surse importante. Multe situații reprezintă o problemă de nuanță și, pe măsură ce tehnologia îmbunătățește demersurile de investigare, forța de prevenție crește.

Mai mult, în efortul lor de evaluare a prevenției cibernetice, analiștii nu tre­buie să se limiteze la instrumentele clasice: pedeapsa și interdicția. Trebu­ie lua­te în seamă și prevenirea prin in­ter­de­pen­dență economică (economic entanglement) și prin norme.

Interdependența economică poate modifica calculul cost-beneficiu al unui stat de anvergură, precum China, unde repercusiunile unui atac asupra, să spunem, rețelei de curent electric a SUA ar prejudicia economia chineză. Interdependența economică ar avea pesemne un efect scăzut în state precum Coreea de Nord, minimal branșate la economia mondială. Nu e clar cît de mult îi afectează această interdependență pe actorii non-statali. Unii pot fi precum paraziții, care au de pierdut dacă își ucid gazda, alții, dimpotrivă, pot fi indiferenți la astfel de efecte.

Cît despre norme, statele mari au convenit ca războiul cibernetic să fie re­gle­men­tat de legea conflictului armat, care presupune departajarea între țin­tele militare și cele civile, precum și pro­por­ționalitate în ceea ce privește con­secințele. În iulie trecut, Grupul de ex­perți guvernamentali al NATO a recomandat excluderea țintelor civile de la a­tacurile cibernetice, iar această normă a fost validată și la summit-ul G-20 de luna trecută.

S-a sugerat că unul dintre motivele pentru care armele cibernetice nu au fost folosite în mai mare măsură în război, pînă acum, se datorează consecințelor lor imprevizibile și faptului că nu se știe exact ce efecte au asupra țintelor civile. E posibil ca astfel de norme să fi împiedicat utilizarea armelor cibernetice în acțiunile SUA împotriva apărării antiaeriene irakiene și libiene. Iar utilizarea de către Rusia a instrumentelor cibernetice în războiul „hibrid“ din Georgia și Ucraina a fost, la rîndul ei, relativ limitată.

Raportul dintre variabilele prevenției cibernetice este unul dinamic, care va fi afectat de tehnologie și de învățare, cu un ritm al inovațiilor mai mare decît chiar în cazul armelor nucleare. S-ar putea, de exemplu, ca demersurile de investigare a sursei să sporească rolul pedepsei; iar o mai bună apărare prin criptare ar putea spori prevenția prin interdicție (lipsa accesului). Ca rezultat, s-ar putea ca avantajul actual al atacatorului față de apărare să se schimbe în timp.

Educația cibernetică este și ea importantă. Odată ce statele și organizațiile ajung să înțeleagă mai bine importanța Internetului pentru bunăstarea lor e­co­no­mi­că, calculele cost-beneficiu ale u­ti­li­tă­ții războiului cibernetic s-ar putea să se schimbe, la fel cum, în timp, experiența a schimbat viziunea asupra costurilor războiului nuclear.

Spre deosebire de era nucleară, în era informatică nu există o soluție universală, atunci cînd e vorba de prevenție. Sau sîntem, oare, pri­zonierii unei imagini simplificate asupra trecutului? În fond, cînd pedeapsa nucleară părea să fie prea drastică pentru a fi credibilă, SUA au adoptat strategia unui răspuns convențional flexibil, pentru a adăuga o notă de interdicție eforturilor sale de a disuada o invazie sovietică în Europa Occidentală. Și, în vreme ce SUA nu au acceptat niciodată un angajament formal de „a nu ataca primul“, acest tabu a sfîrșit prin a evolua, măcar pentru puterile principale. Prevenția în era cibernetică s-ar putea să nu mai fie ceea ce a fost, și poate că nici nu a fost vreodată astfel.

Joseph S. Nye, Jr. este profesor la Harvard şi autor al cărţii Is the American Century Over?.

© Project Syndicate, 2015
www.project-syndicate.org

traducere din limba engleză de Matei PLEŞU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Agresați sexual în școală sub ochii dascălilor. Polițist: Vorbim despre un fenomen aici, despre dezinteresul unor cadre didactice
Este anchetă de proporții la o școală din județul Brașov, unde mai mulți elevi de clasa a VIII-a și-au agresat sexual colegii mai mici. Nu o dată și în văzul tuturor.
image
Cât a ajuns să coste renovarea unui apartament cu două camere. „Ferească Dumnezeu! Ați pus foiță de aur pe pereți?”
Prețurile o iau razna în România, iar piața imobiliară e campioana scumpirilor în marile orașe. Marii câștigători sunt constructorii și meșterii din construcții. Ultimii au ajuns să ceară sume fabuloase chiar și pentru renovarea apartamentelor mici.
image
Un fost senator se laudă că a pescuit un păstrăv de 109 centimetri. Unde este lacul în care sunt exemplare şi de peste 2 metri
Pescarul, cunoscut în zonă drept Regele Păstrăvului din Ardeal, nu este la prima sa captură de mari proporţii.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.