Ziua culturii în criză

Publicat în Dilema Veche nr. 875 din 14 - 20 ianuarie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

Ziua culturii naționale, instituită prin lege în urmă cu zece ani, nu și-a găsit încă un loc în calendarul nostru festiv și afectiv. Legea adoptată în 2010 nu explică spiritul acestei celebrări și nici nu conține vreo referire la motivele pentru care e necesară. Dar prevede, în cele trei articole, ce au de făcut autoritățile locale și centrale și Radioul și Televiziunea publice în ziua de 15 ianuarie. Și anume, să sprijine „material și financiar organizarea de manifestări cultural-artistice și acțiuni social-culturale dedicate sărbătoririi acestei zile”. Cele zece ediții de pînă acum ale zilei culturii naționale au fost un soi de competiții sportive desfășurate la program: febra pregătirilor începe pe la jumătatea lunii decembrie, cînd Ministerul Culturii lansează apelul de finanțare, urmeză concursul de proiecte, pe repede-înainte, apoi, la jumătatea lunii ianuarie, acțiunile social-culturale, după cum sînt numite de lege, mai mult sau mai puțin inspirate, dar copleșitoare numeric. Prilej pentru discursuri sforăitoare, pentru festivism ieftin, dar bine finanțat de stat și pentru chermeze.

De ziua culturii naționale accentul e pus, mai mereu, pe național, nu pe cultură. Drapelul e mai vizibil decît gestul creator. Ca și cum identitatea (națională) ar prima în relația cu artiștii. De unde și senzația că ziua culturii naționale e, de fapt, un fel de a doua zi națională a României. Pentru cei care nu au acces la cultură, deruta e evidentă: cultura devine un sinonim al festivității, o sărbătoare a numelor mari, a superlativelor, pe fundal tricolor. Pentru cei care frecventează teatrele, cinematografele, sălile de concerte ori librăriile, deruta e încă și mai mare: cultura este (sau ar trebui să fie) universală, nu națională. Iar instituirea, prin lege, a unei zile a culturii naționale nu e un mod de a pune în valoare creația culturală, ci, dimpotrivă, o formă de parazitare în plan simbolic. Și exact ăsta e și riscul: ca numeroase evenimente utile, interesante, cu adevărat creative, să se piardă prin noianul de festivisme.

După maratonul de evenimente din 15 ianuarie viața culturală își reia cursul firesc. Adică instituții publice de cultură letargice și, uneori, căpușate, și un sector independent extrem de activ, dar subfinanțat cronic. Și atunci, ce sens are o zi a culturii naționale într-o țară în care educația și cultura sînt sistematic neglijate? Ce sens are o zi de sărbătoare într-un an întreg de nepăsare?

Contextul de acum, criza sanitară urmată de o criză economică, nu face decît să agraveze aceste neliniști. Adaptările de parcurs – o zi a culturii naționale online – nu fac decît să ducă în derizoriu această celebrare. Pentru că nu de o zi a culturii naționale a culturii e nevoie, ci de (măcar) o zi în care cultura să devină o chestiune de importanță cu adevărat națională. Încă de la începutul crizei, sute de artiști din toate domeniile creației au atras atenția autorităților cu privire la problemele grave cu care se confruntă. Nu doar cinematografia, ci și teatrul, scena muzicală, industria editorială etc. sînt în pericol. Pandemia și restricțiile au agravat probleme sistemice mai vechi. E nevoie de finanțare. Și de politici coerente care să ajute la relansarea sistemului cultural în ansamblu. Zeci de petiții publice și nenumărate consultări nu au produs, pînă acum, rezultate vizibile. Nenumărate teatre, cinematografe, librării, edituri închise din cauza crizei sanitare riscă să nu se mai redeschidă niciodată pentru că Ministerul Culturii nu găsește soluții de finanțare.

Regizorul Alexander Nanau a anunțat că refuză o decorație oferită de președintele Klaus Iohannis. El își motivează refuzul prin situația critică a culturii și acuză autoritățile că nu fac nimic pentru a susține acest domeniu. „Cred că este cel mai cinic moment pentru a decora, simbolic și gol de sens, cultura României. După aproape un an de eforturi și propuneri din partea tuturor sectoarelor culturale de a angaja statul român în implementarea de mecanisme de susținere a culturii sever amenințate de faliment în timpul crizei COVID-19, reacția și intervenția concretă a statului la toate nivelurile instituționale a fost zero”, scrie Nanau. O temă de reflecție pentru ziua culturii naționale.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Uimirea unui german care a vizitat Bucureștiul: „Nu-mi vine să cred cât e de subestimat!”. Ce spune despre micii din Obor VIDEO
Thomas Wiede, un turist german pasionat de călătorii, a petrecut în această primăvară un weekend la București. Iar impresiile sale la superlativ despre capitala României au fost împărtășite și pe canalul său de YouTube, care are peste 11.000 de abonați.
image
De ce vor tot mai mulți români să revină acasă, după mulți ani de Germania. „Aici nici nu am unde să cheltuiesc banii”
O conațională care locuiește în Germania a transmis un mesaj devenit viral pe Tik Tok pentru românii care muncesc în străinătate. Românca îi sfătuiește să ia spontan hotărârea de a reveni în România, dacă în țară se simt cel mai bine, pentru că altfel se vor amăgi singuri la nesfârșit.
image
Rețeta lui Ceaușescu pentru a pune mâna pe putere în România. Cum a reușit un copil sărac să ajungă stăpânul țării
Nicolae Ceaușescu a fost modelul perfect de politruc oportunist. Așa cum arată biografia fostului dictator acesta și-a făcut culoar către putere prin șiretenie, exploatând momentele prielnice, făcându-și loc cu coatele atunci când a fost nevoie.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.