Ziduri și blocaje

Publicat în Dilema Veche nr. 777 din 10-16 ianuarie 2019
Salut─âri de la Basel jpeg

├Än SUA, numeroase institu╚Ťii de stat s├«nt ├«n continuare blocate din ra╚Ťiuni bugetare dup─â ce pre╚Öedintele Donald Trump ╚Öi liderii Congresului nu au reu╚Öit s─â ajung─â la un acord privind finan╚Ťarea zidului de la frontiera cu Mexicul promis ├«n campania electoral─â. Trump solicit─â Congresului cel pu╚Ťin cinci miliarde de dolari pentru acest proiect. Democra╚Ťii, care controleaz─â Camera Reprezentan╚Ťilor dup─â alegerile par╚Ťiale de anul trecut, resping proiectul. Drept urmare, bugetul nu a putut fi aprobat ├«n timp util ╚Öi numeroase agen╚Ťii guvernamentale nu ╚Öi-au mai putut pl─âti angaja╚Ťii. Mul╚Ťi func╚Ťionari au intrat ├«n concediu f─âr─â plat─â, al╚Ťii, indispensabili, muncesc nepl─âti╚Ťi. ├Än absen╚Ťa unui compromis, blocajul ar putea dura luni de zile. Pre╚Öedintele Donald Trump a atras deja aten╚Ťia c─â e preg─âtit pentru o criz─â de lung─â durat─â. Democra╚Ťii din Congres nu vor ceda, nici ei, prea u╚Öor. C├«t vor mai putea suporta aceast─â criz─â func╚Ťionarii ╚Öi angaja╚Ťii statului? ╚śi cum se poate pune cap─ât acestei crize?

Un posibil compromis ar putea ├«ncepe cu un angajament pentru protejarea popula╚Ťiei latino-americane aflate ilegal pe teritoriul SUA: oferindu-le acestor oameni un statut ╚Öi adop-t├«nd un moratoriu cu privire la deport─âri, Donald Trump ar putea putea c─âdea la ├«nvoial─â cu democra╚Ťii: un statut legal pentru imigran╚Ťii ilegali ├«n schimbul banilor pentru zid. O asemenea negociere a ╚Öi avut loc, dar nu s-a ajuns la un compromis. Pe de alt─â parte, chiar ╚Öi printre democra╚Ťi exist─â destui care chiar cred ├«n necesitatea consolid─ârii frontierei sudice, dar nu ar sus╚Ťine ideea trumpian─â a unui zid fortificat, pe deasupra foarte costisitor. Un compromis care i-ar putea satisface m─âcar pe ace╚Ötia ar fi ridicarea unor palisade sau a unor garduri (asemenea construc╚Ťii exist─â deja pe unele segmente ale frontierei), ori multiplicarea trupelor de gr─âniceri. ╚śi costurile efective ale lucr─ârilor ar putea fi negociate pentru a stabili un pre╚Ť ├«ntre cele 1,6 miliarde de dolari pe care s├«nt dispu╚Öi s─â-l accepte democra╚Ťii ╚Öi suma de 5 miliarde de dolari solicitat─â de pre╚Öedinte. Negocierile cu Donald Trump s├«nt ├«ns─â complicate, iar rezultatul e mereu imprevizibil. Sub amenin╚Ťarea c─â va declara stare de urgen╚Ť─â nu se prea poate negocia.

Donald Trump spune c─â se bucur─â de o larg─â popularitate ╚Öi c─â ├«n r├«ndul opiniei publice exist─â un larg consens cu privire la construirea zidului. De fapt, doar ├«n jur de 40% din popula╚Ťie e de acord cu ridicarea zidului. C├«t prive╚Öte popularitatea pre╚Öedintelui, ea scade, lent, de la debutul mandatului ├«ncoace. Economia merge bine ╚Öi anumite m─âsuri ├«ntreprinse au avut efect: rata ocup─ârii for╚Ťei de munc─â e foarte bun─â, ╚Öi asta a fost mereu un indicator foarte important ├«n SUA. S├«nt ├«ns─â ╚Öi destule motive de ├«ngrijorare. ├Än plus, nici m─âcar ├«n r├«ndul republicanilor nu exist─â obedien╚Ť─â total─â fa╚Ť─â de pre╚Öedinte: ├«n partid s├«nt tot mai mul╚Ťi contestatari. Ca s─â nu mai vorbim de schimb─ârile foarte frecvente la nivelul staff-ului pre╚Öedintelui: ne├«n╚Ťelegerile macin─â administra╚Ťia Trump, submin├«ndu-i coeren╚Ťa ╚Öi capacitatea de ac╚Ťiune. E, deci, pu╚Ťin probabil c─â Donald Trump va ob╚Ťine finan╚Ťarea pe care ╚Öi-o dore╚Öte pentru zid.

Ar mai r─âm├«ne de discutat oportunitatea acestui zid colosal pe care Donald Trump ╚Öi-l dore╚Öte cu at├«ta ardoare. Aici, statisticile s├«nt de mare ajutor: cei mai mul╚Ťi imigran╚Ťi ilegali au intrat ├«n SUA legal, dar au r─âmas peste termenul vizei. Zidurile, gardurile ╚Öi barierele nu au cum s─â previn─â asemenea situa╚Ťii. Apoi: ├«n 2000, la grani╚Ťa cu Mexicul au fost prin╚Öi aproape 1,6 milioane de oameni care au ├«ncercat s─â intre fraudulos ├«n SUA. ├Än 2001 au fost 1,3 milioane. ├Än ultimii doi ani, cifra s-a situat la 350.000. E o sc─âdere semnificativ─â. Asta se datoreaz─â, pe de o parte, ├«nt─âririi frontierei (mai mul╚Ťi gr─âniceri) ╚Öi, pe de alt─â parte, ├«n─âspririi legisla╚Ťiei antiimigra╚Ťie: riscul de a trece fraudulos frontiera a devenit prea mare pentru beneficiile tot mai firave ale ob╚Ťinerii unui statut sau ale unei vie╚Ťi clandestine. Zidul lui Trump a devenit superfluu. 

P.S. Mai are rost să amintesc aici că, în campania electorală din 2016, candidatul Donald Trump a promis că va construi zidul pe banii mexicanilor, nu din fondurile publice ale SUA?

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.