Zece chestii pe care ați vrea să le știți (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 823 din 28 noiembrie – 4 decembrie 2019
Zece chestii pe care ați vrea să le știți (I) jpeg

Am fost săptămîna trecută cîteva zile în Luxemburg și, pentru ca lumea să nu creadă că m-am plimbat ca în vacanță, vă spun cîteva lucruri despre experiența pe care am trăit-o. Am fost invitat, de fapt, alături de colega mea din Bistrița, Monica Halaszi, la École Européenne Luxembourg II, în calitate de autori de manuale, iar eu și ca autor al romanului pentru copii Istoria lui Răzvan, pentru a ține niște ateliere de lectură și scriere creativă cu elevii români care învață în această instituție. M‑am gîndit să vă spun, așadar, zece lucruri pe care ați vrea să le știți despre această experiență și despre ce înseamnă respectiva școală, chiar dacă poate voi mai reveni ulterior cu alt articol, pentru a dezvolta unele idei.

În primul rînd, trebuie să o introduc în scenă pe Maria Monalisa Pleșea, profesoara de limba și literatura română care ne-a invitat. Aflată în această școală de-abia de la începutul acestui an școlar, Maria a plecat din România împreună cu fiica ei de clasa a șaptea, Măriuca. În România fusese profesoară de limba și literatura română în Buzău, fusese și inspector școlar în vreo două rînduri. Are un doctorat pe teatrul lui Matei Vișniec și la baza formării ei profesionale stă un liceu pedagogic. A luat în școala aceasta din Luxemburg un post de profesor pentru învățămîntul primar. Concret, predă elevilor din clasele primare, unde intră în sistemul respectiv de școlarizare și clasa a cincea, limba și literatura română. Ne‑am dat seama, chiar și în puținul timp petrecut de noi acolo, că prezența ei este percepută ca o schimbare importantă, pozitivă, atît de conducerea școlii, cît și de elevi și de părinți. Maria a dinamizat, a diversificat, a făcut mai prietenoasă și mai atractivă ora de limba și literatura română, începînd de la felul în care a valorificat spațiul clasei, decorată acum cu fel de fel de planșe, de produse ale activității elevilor care îți dau sentimentul apartenenței la un spirit național, pînă la modul în care își conduce demersul didactic. A dus cu ea un spirit viu, a revigorat comunitatea de elevi.

În al doilea rînd, trebuie să știți că grupele cărora le predă sînt alcătuite din elevi români care provin de la mai multe rute de studiu. Așadar, aceștia, venind de la linia franceză, engleză sau germană, se întîlnesc cu toții doar la aceste ore de română. Grupele sînt alcătuite din 12-16 elevi, în funcție de numărul total de români pe care îi are școala pe niveluri de studiu.

Trebuie să știți, în al treilea rînd, cine sînt acești elevi. Ei aparțin, majoritatea, comunității de români care lucrează în instituții europene temporar. Unii dintre copii s-au născut în România, alții s-au născut în Luxemburg sau în alte țări europene pe unde părinții lor s-au aflat cu serviciul la un moment dat. Sentimentul apartenenței acestor copii la România este însă puternic, în majoritatea cazurilor. Cînd ne-am întîlnit cu prima grupă, cu elevii de clasa a treia, Monica Halaszi a exclamat: „Ce frumoși sînteți! Oare de ce?“. Răspunsul unui băiețel a fost prompt formulat în această cheie: „M-am născut în România!“.

Ce statut are această școală, în al patrulea rînd? École Européenne Luxembourg II are statut de școală privată, nu face parte din sistemul de învățămînt public al ducatului, ea reunind elevi de diverse naționalități din Uniunea Europeană. Dar este o instituție care se află în strînsă legătură colaborativă cu statele din care provin elevii, iar profesorii care predau limbi și literaturi naționale sînt, în marea lor majoritate, angajați prin concursuri organizate de ministerele Educației din țările de proveniență ale elevilor. Există și posibilitatea angajării directe, de către conducerea școlii, a unor profesori, cu statut temporar, de suplinitori. Cei angajați prin concursuri de către ministere au un mandat de patru ani care, firește, se poate prelungi prin alt concurs sau prin contract de suplinitor, direct cu școala. În principiu, elevilor li se plătește taxa de școlarizare de către instituțiile unde lucrează părinții. Dacă însă părinții nu sînt angajați ai unei instituții europene, pot să își dea elevii la școala aceasta plătind ei taxele de școlarizare. După cum îi spune și numele, este a doua astfel de școală din Luxemburg, prima devenind neîncăpătoare, și s‑a dat în folosință prin 2012.

Vă mai spun, în al cincilea rînd, că École Européenne Luxembourg II a fost construită la periferia orașului, deși e greu de spus așa ceva, căci orașul se întinde practic pe toată suprafața ducatului, între localități nefiind zone mari de pustietate sau de terenuri agricole, deși spațiile verzi sînt omniprezente și parcă te afli peste tot, cu excepția centrului propriu-zis, în mijlocul naturii. Așadar, École Européenne Luxembourg II este o școală relativ nouă, construită din temelii într-un spațiu extrem de generos. Am fost și în École Européenne Luxembourg I, care e mai apropiată de centru, la cinci minute de mers pe jos plus o stație de tramvai distanță de noua Bibliotecă Națională – care e, de asemenea, un loc impresionant –, școală care are, și ea, un spațiu generos, dar nu de anvergura celui de care dispune École Européenne Luxembourg II. Ca să vă faceți o idee, are clădiri distincte pentru învățămîntul primar, pentru gimnaziu, respectiv pentru liceu, de asemenea, o clădire administrativă, în care doar cantina se întinde pe două niveluri, cu săli distincte pentru elevii de primar, respectiv gimnaziu și liceu, cu o sală de spectacole de 700 de locuri, mai are clădiri destinate activităților sportive, în speță bazin de înot, alături de terenurile exterioare de recreație și de sport, care se întind pe suprafețe apreciabile. Spre exemplu, de la clădirea nivelului primar pînă la cantină parcurgi o distanță cam de cinci minute de mers pe jos.

Și pentru că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din tîrg, voi rămîne eu fără spațiu pentru această prezentare, limitîndu-mă astăzi la aceste prime cinci lucruri, urmînd ca săptămîna viitoare să revin cu celelalte cinci pe care le-am promis.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

Foto: École Européenne Luxembourg II © Horia Corcheș

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Ce avere are „Lupul de la Rutieră”. Soția sa, fost viceprimar, conduce afaceri prospere la Râșnov
„Lupul de la Rutieră” a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Soția sa a fost viceprimar al orașului Râșnov și conduce afaceri prospere, care le-au permis să cumpere case și terenuri
image
Revelațiile unor unguri în România. „Până la urmă, m-am înșelat în privința Transilvaniei și a lor”
Zsolt și Daniel sunt doi tineri din Ungaria care au vizitat pe rând România și au vorbit despre surprizele pe care le-au avut în momentul în care au ajuns să cunoască români și chiar să-și facă prieteni.
image
Care sunt cele 3 zodii care mint fără nicio remuşcare
Din punct de vedere al horoscopului există zodii care sunt mai mult sau mai puţin predispuse a se regăsi pe lista mincinoşilor.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.