Wimbledon versus ATP & WTA?

Publicat în Dilema Veche nr. 946 din 26 mai – 1 iunie 2022
Un sport la Răsărit jpeg

Sînt multe lucrurile rele, oribile, în războiul de alături, dar nenorocirea pornită de ruşi are măcar meritul de a fi trimis la gunoi cîteva bla-bla-uri care altfel se tot împuţeau pe lîngă noi. În cazul întrebării de mai sus pocneşte ca un balon de Hubba Bubba teoria „sportul nu face politică”. Ohoo, face, şi încă la greu! Observaţie: există şi reciproca, de domeniul wishful thinking: „Politicul n-ar trebui să se implice în sport”. Ei, vezi să nu! Subiectul e următorul: după ce Wimbledon a anunţat că nu va primi jucători şi jucătoare din Rusia şi Belarus, cele două mari organizaţii ale tenisului, în dezacord, au decis să nu ofere puncte participanţilor. Cum ar veni, să joace pe degeaba din perspectiva clasamentelor mondiale. Povestea are şi latura ei tristo-comică: Djokovic, sîrbul mare apărător al amicilor ruşi, va pierde locul 1 mondial. Declaraţii amare au fost făcute de toate părţile. WTA şi ATP au spus că a interzice sportivi (chestie care nu implică ţările lor, deja puse pe tuşă de toată lumea) încalcă principiul nediscriminării pe bază de naţionalitate. All England Lawn Tennis Club a răspuns că „nu dorim să acceptăm ca de succesul sau participarea la Wimbledon să beneficieze maşina de propagandă a regimului din Rusia, care, prin controlul strict al presei de stat, e recunoscută a folosi victoriile sportive pentru a susţine un narativ al triumfului în faţa poporului rus”. Cu toţii sînt dezamăgiţi, dar se păstrează pe poziţii. Bani, da, puncte, nu. Marele turneu englez e singurul care, pînă acum, a anunţat o astfel de interdicţie. Roland Garros se va face, tipic franţuzeşte, că duhoarea ambivalenţei miroase a trandafiri. E interesant ce vor decide mai-marii US Open. Tabloul ar fi de poanta secolului dacă n-am vorbi despre un război criminal. În vreme ce miliarde de dolari sub forma tuturor armelor imaginabile zboară către ucraineni ca să ucidă ruşi, reprezentanţii ruşilor zboară invers pentru a fi aplaudaţi în arenă de americani. Căci, vor, nu vor, Medvedev şi Rublev, Sabalenka şi Kasatkina îşi reprezintă regimurile aşa cum Nadia îl reprezenta pe Ceauşescu. Poate că nu aduc „calde mulţumiri” tovarăşului Putin, dar nici nu îndrăznesc – ori nu vor – să spună că sînt pe afişul sportiv al unui regim terorist. Situaţia lor nu e de invidiat, deşi ei, mai ales ei, cei mari şi bogaţi, au mereu la îndemînă varianta extrem de neplăcută, dar morală de a emigra şi a spune mai apoi ce gîndesc, inclusiv despre propaganda ucraineană, dacă vor, nu doar despre cea rusă. Ar fi perfect credibili şi ar decredibiliza puterea politică a unui stat decis să ne întoarcă pe toţi în cea mai rea istorie. Pînă la urmă, ce zic englezii? Fraţilor, ne-am angajat într-un război total de izolare a unui ucigaş şi de sprijinire a celor care îl combat. Ori sîntem coerenţi, ori avem o problemă. Ce uită ei e că marele sport mondial aşa a supravieţuit, cu compromisuri faţă de Adolf, Fidel, Nicolae, Kim, Augusto, Mao şi alţi mari iubitori de campioni. O, da, sportul a făcut dintotdeauna politică! Politica struţului îndeosebi.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Concluziile surprinzătoare ale unui român care a vrut să afle cât costă viaţa în paradisul din Bali faţă de Cluj sau Bucureşti. „Mă costă 10 euro pe noapte”
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social, după cum spune chiar el. Patrik a vrut să afle cât costă viaţa în paradisul din Bali comparativ cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile au fost surprinzătoare
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.
image
EXCLUSIV Millie Bobby Brown, actriţa din „Stranger Things“: „M-am îndrăgostit de Unsprezece şi am simţit că vreau să fiu ca ea“
Actriţa Millie Bobby Brown spune că o catalogare a serialului drept doar un thriller SF ar fi superficială, căci „Stranger Things“ tratează probleme reale – spre exemplu, personajul pe care îl interpretează, Unsprezece, se confruntă cu „stresul posttraumatic şi traumele din copilărie“.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.