Wikileaks.org

Publicat în Dilema Veche nr. 356 din 9 - 15 decembrie 2010
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

Ceea ce face deja faimosul website Wikileaks.org poate fi socotit un scandal imens sau o revoluţie informaţională în desfăşurare sau, dintr-o calmă perspectivă dilematică pe care o prefer, o provocare fără precedent la adresa democraţiei şi a unuia dintre cele mai importante produse democratice: jurnalismul liber. 

Despre scandal, scrie toată lumea. E savuros să vezi ce informaţii primesc liderii politici ai planetei unii despre ceilalţi. La un alt nivel, este extrem de interesant să vezi, de pildă, cum ţări arabe aşteaptă ca Statele Unite sau chiar Israelul să reprime programul nuclear iranian sau să vezi cum, la o adică, China şi-ar lua mîna protectoare de pe Coreea de Nord, favorizînd o reunificare în peninsula coreeană sub conducerea regimului de la Seul. Nu în ultimul rînd, acest tsunami de dezvăluiri al celor de la Wikileaks.org dă apă la moară tuturor părţilor – antiamericanii vor găsi motive în plus pentru a se consolida în aversiunea lor, în vreme ce proamericanii cer măsuri încă şi mai dure de control şi ordine, socotind inadmisibilă scurgerea atîtor documente (250.000 de comunicări diplomatice, dintre care peste 10.000 sînt clasificate drept „secret“). Dar dincolo de toate acestea, mi se pare încă şi mai interesant de discutat gestul în sine al lui Julian Assange – fondatorul lui Wikileaks.org – mai ales că avem la dispoziţie şi amplele lui explicaţii în privinţa sensului şi scopului acţiunilor sale. 

În iulie 2010, invitat fiind la şcoala de vară a Centrului pentru Jurnalismul de Investigaţie de la Londra, Assange a afirmat principiul deplinei libertăţi a presei, criticînd instituţiile de media mainstream din două motive. Primul, o anumită superficialitate în analiza cazurilor, generată de valul imens de informaţii aflate pe piaţă, în legătură cu orice, şi al doilea, o anumită cenzură impusă de limitele spaţiului  editorial. Folosind Internetul, Wikileaks.org elimină constrîngerea de spaţiu şi, în consecinţă, pune la dispoziţia celor care fac analize cît mai multă informaţie, aşteptînd profunzime şi apropiere de adevăr. În viziunea lui Assange, Wikileaks.org foloseşte fără limite sursele prime de informaţie şi, punîndu-le la dispoziţie integral, devine „prima instituţie de presă liberă din istorie“. Acum cîteva zile, într-un interviu acordat revistei Time, Assange reiterează speranţa sa că ceea ce Wikileaks.org furnizează publicului va produce multe analize pertinente, în cunoştinţă de cauză, mai ales în spaţiul complet necenzurat al blogurilor. În declaraţii acordate altor publicaţii (The Guardian, The New Yorker etc.), Assange spune că Wikileaks.org face „jurnalism ştiinţific“. Pentru Assange, jurnalismul trebuie să fie făcut aşa cum oamenii de ştiinţă practică comunicarea în revistele lor de profil. Întîi faptele, toate faptele descoperite, prezentate „nud“, amplu şi obiectiv, fără intervenţii şi amputări. Asta este menirea jurnalistului. Alţii trag concluziile, fac analize şi emit verdicte. Nu mă pot opri să zîmbesc gîndind cum arată presa noastră, văzută prin prisma acestui obiectivism radical propus de Assange. Dar asta este o altă poveste. 

Cu alte cuvinte, Assange crede că lumea informaţiilor trebuie complet deschisă şi simte că Internetul este instrumentul cel mai potrivit pentru acest demers. Mai mult, Internetul impune această transparenţă totală. Cred că Assange vrea o lume fără secrete şi asta, mărturisesc imediat, mă cam sperie. Dacă puterile totalitare, abuzive şi, la limită, criminale – cum crede Assange că este America zilelor noastre – se bazează întotdeauna pe secretizări tot mai ample, logica ar spune că operaţiunea inversă, de transparentizare, trebuie să fie radicală, tocmai pentru a opri avansul totalitarismului. Numai că logica pură duce la excese absurde. Aşa cum ocultarea arbitrară, excesivă naşte monştri, deschiderea absolută, fără nici o rigoare, produce mai mult rău decît bine. Într-o recentă intervenţie, secretarul de stat Hillary Clinton spunea că, în orice activitate instituţională, oamenii comunică între ei inclusiv într-o manieră discretă şi că siguranţa discreţiei acestei comunicări este temeiul bunei funcţionări a instituţiei. Îi dau dreptate. Referitor la acelaşi subiect, fostul preşedinte Ion Iliescu spunea că diplomaţii români comunică sobru şi echilibrat, inclusiv în mesajele secretizate, ca şi cum ar avea impresia că, la un moment dat, aceste mesaje vor deveni publice. Din mica mea experienţă, confirm spusele dlui Iliescu. Între o comunicare dezinhibată, bazată pe convingerea că ceea ce este discret rămîne discret, şi o comunicare reticentă, bazată pe convingerea că ceea ce este acum discret poate deveni oricînd public, ce ar fi înţelept să aleagă un decident politic precum şeful unui serviciu diplomatic, asumînd că este un sincer susţinător al democraţiei şi libertăţii? 

Cum spuneam, ceea ce face Wikileaks.org nu este doar o provocare aruncată jurnalismului, ci şi democraţiei şi libertăţii noastre. A fi liber înseamnă a şti – asta este dincolo de orice îndoială. Pe de altă parte, libertatea oricui presupune siguranţa spaţiului comunicaţional. Nu sînt deloc liber dacă ştiu că ceea ce aleg să spun discret, chiar făcîndu-mi datoria de a informa, poate ajunge, imediat, în spaţiul public. Cum subiectul e vast şi – vorba unui personaj din filmele lui Caranfil – are multe aspecte, voi reveni.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Neutralitatea moldoveană și vinovăția românească
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
Bătălia cu giganții jpeg
Puțină libertate. Și multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam nerăbdător ori de cîte ori filosofia întîrzia prea mult în concept, în terminologie, în acrobație analitică.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este însă și altceva, încă mai sinistru, în acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliberînd conștiința de orice reproș pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Eu nu mai citesc presa din 1979” / „Sigur, tu îți permiți...”
Cînd a venit vestea morții lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist român.
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.
Iconofobie jpeg
Imperfecțiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii în cauză ajunseseră să fie percepute – tocmai prin inexistenţa lor de facto – drept „limita de atins”, vorba lui Gabriel Liiceanu într-o celebră carte.
„Cu bule“ jpeg
Didactice
Textul recomandă, de exemplu, ca termenul student (cu sensul „cel care studiază”, indiferent de nivel) să nu mai fie folosit în școlile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci să fie înlocuit cu elev sau școlar, ca în Regat.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Să nu încremenim în prejudecăți
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la Răsărit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Viaţa lui Becker, ce-i drept, e o vraişte. Ajunge să-l priveşti pentru a înţelege cîte nopţi grele sînt pitite sub faţa buhăită.
Comunismul se aplică din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit în minte formula unui cunoscut: În definitiv, cine ești tu ca să nu ți se întîmple să fii nedreptățit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.