Voi cum mai sta╚Ťi cu analizele?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 825 din 12ÔÇô18 decembrie 2019
Voi cum mai sta╚Ťi cu analizele? jpeg

Se ╚Ötie c─â e bine s─â mergi s─â ├«╚Ťi faci analizele periodic, chiar dac─â nu te sim╚Ťi r─âu. Recomand─ârile generale vorbesc despre necesitatea unui set anual de analize. De ce? P─âi, pentru c─â a╚Öa ai ╚Öansa de a descoperi eventuale boli ├«nc─â din stadiu incipient, implicit ai ╚Öansa de a le trata la timp, ├«nainte s─â devin─â cronice, grave, poate fatale. E o form─â de preven╚Ťie ╚Öi, chiar dac─â, poate, c├«nd mergi s─â le faci, ├«╚Ťi spui ├«n minte un g├«nd ├«ncurajator, ├«n general nu ar trebui s─â ai stres, pentru c─â nu mergi la aceste analize pe fondul unei boli sau al unor simptome. Ele reprezint─â o evaluare a st─ârii s─ân─ât─â╚Ťii tale. Ceva firesc, nu un bau-bau, ba din contra, un gest asigurator.

Evalu─ârile, ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, s├«nt considerate ├«ns─â un fel de bau-bau. Ele s├«nt asociate cu notele ╚Öi cu examenele na╚Ťionale mai ales. Provoac─â stres, presiune pe elevi ╚Öi pe ├«ntregul sistem, care este, la r├«ndul s─âu, evaluat prin prisma rezultatelor, de c─âtre societatea civil─â ╚Öi mass-media. At├«t evalu─ârile prin notare de la clas─â, c├«t ╚Öi cele na╚Ťionale, m─â refer la cele cunoscute publicului larg, evaluarea na╚Ťional─â de la sf├«r╚Öitul clasei a VIIIÔÇĹa ╚Öi bacalaureatul, au, ca principal rol vizibil, ierarhizarea elevilor. P─ârin╚Ťii pun presiune pe elevi ╚Öi pe profesori, ╚Öcoala pune presiune pe profesori ╚Öi pe elevi, ╚Öi a╚Öa mai departe. E o presiune competi╚Ťional─â care se axeaz─â mai ales pe capacitatea de acumulare de informa╚Ťii.

Dar evaluarea nu este doar at├«t. ├Än primul r├«nd, se scap─â din vedere rolul reglator pe care ar trebui s─â ├«l aib─â evalu─ârile. Aminteam ├«ntr-un articol anterior despre ideea ca la clas─â s─â fie eliminate tezele, precum ╚Öi mul╚Ťimea de note trecute ├«n catalog, ├«n favoarea unei singure note la finalul unui semestru, generat─â ca urmare a unor evalu─âri periodice, la final de unit─â╚Ťi de ├«nv─â╚Ťare, De asemenea, amintesc faptul c─â exist─â evalu─âri la final de clasa a II-a, a IV-a ╚Öi a VI-a, care s├«nt mai pu╚Ťin vizibile pentru publicul larg, din p─âcate ╚Öi pentru p─ârin╚Ťi adesea, respectiv pentru elevi. Ele trec neobservate cumva. Dar ar putea s─â constituie exact mijlocul reglator necesar, care s─â orienteze din interior demersurile necesare pentru atingerea unor mai bune performan╚Ťe la examenele de ├«ncheiere de cicluri, a VIII-a ╚Öi a XII-a.

├Än mod normal, av├«nd ├«n vedere centrarea, cel pu╚Ťin teoretic, a procesului didactic pe formarea de competen╚Ťe, ar trebui ca evalu─ârile s─â vizeze gradul de formare a acestora, nu cantitatea de informa╚Ťie acumulat─â de elevi. Ca s─â explic, pentru cei din afara sistemului, o competen╚Ť─â, raportat la sistemul de educa╚Ťie, este alc─âtuit─â din trei componente: cuno╚Ötin╚Ťe, ├«nsemn├«nd ceea ce elevul ╚Ötie ╚Öi ├«n╚Ťelege, abilit─â╚Ťi care vizeaz─â modul de aplicare a ceea ce ╚Ötie, respectiv atitudini, adic─â raportarea la sine, la ceilal╚Ťi ╚Öi la lume, prin prisma a ceea ce ╚Ötie. ├Än sens mai larg, o competen╚Ť─â vizeaz─â capacitatea de rezolvare a unei sarcini ├«ntr-un anumit context, raportat─â la un standard de performan╚Ť─â. Adic─â la o scal─â gradual─â, care presupune un nivel minim, niveluri intermediare ╚Öi un nivel maxim de st─âp├«nire a acesteia. Rezult─â, ├«n mod firesc, necesitatea existen╚Ťei unor astfel de standarde, care s─â permit─â evaluarea unei competen╚Ťe.

Acum, chestia e c─â o competen╚Ť─â nu se evalueaz─â tocmai u╚Öor ╚Öi c─â evalu─ârile de la noi s├«nt ├«n general centrate pe cuno╚Ötin╚Ťe, nu pe competen╚Ťe. ╚śi aici fac un ocol, pentru a spune cam cum arat─â, de exemplu, o competen╚Ť─â, iau aproape la ├«nt├«mplare una din programa de clasa a X-a: Folosirea unor modalit─â┼úi diverse de ├«n┼úelegere ┼či de interpretare a textelor literare studiate. De ce nu e o competen╚Ť─â corect formulat─â? Pentru c─â se refer─â la texte ÔÇ×studiateÔÇť. Or asta ├«nseamn─â mai ales cuno╚Ötin╚Ťe. Mai mult, r─âm├«n├«nd ├«n acela╚Öi ocol, cine ia la analizat programele ╚Öcolare observ─â lipsa lor de unitate ├«n viziune, constat├«nd aplicarea unor criterii diverse ╚Öi a unor principii de clasificare diferite de la clas─â la clas─â. Aceste aspecte fac foarte dificil─â, dac─â nu chiar imposibil─â o evaluare de proces coerent─â, progresiv─â, reglatorie. S├«nt factori care duc, ├«n mare m─âsur─â, ├«nspre evalu─âri de final de cicluri centrate tot pe cuno╚Ötin╚Ťe, nu pe competen╚Ťe. Pe de alt─â parte, oricine ia ├«n m├«n─â programele ╚Öcolare observ─â c─â acestea nu s├«nt ├«nso╚Ťite de standardele de performan╚Ť─â despre care aminteam. Ce ├«nseamn─â asta? ├Änseamn─â c─â nu exist─â o scal─â de notare care s─â vizeze nivelurile de st─âp├«nire a unei competen╚Ťe. Ce trebuie s─â ╚Ötie ╚Öi s─â fac─â elevul pentru nota 5, ce trebuie s─â ╚Ötie ╚Öi s─â fac─â pentru nota 7, ce trebuie s─â ╚Ötie ╚Öi s─â fac─â pentru nota 10.

├Än cealalt─â balan╚Ť─â se situeaz─â evalu─ârile interna╚Ťionale, cele de tip PISA, PIRLS sau chiar evalu─ârile de la sf├«r╚Öitul claselor a II-a, a IV-a ╚Öi a VI-a, care s├«nt construite pe modelul celor interna╚Ťionale. Accentul cade, ├«n acestea, mai ales pe evaluarea competen╚Ťelor, ├«ntr-o manier─â profesionist calibrat─â, care presupune seturi de standarde de performan╚Ť─â. Ve╚Ťi r─âm├«ne uimi╚Ťi, poate, dac─â ve╚Ťi ├«ncerca, la o adic─â, s─â solicita╚Ťi unor elevi de liceu s─â indice ni╚Öte r─âspunsuri, aparent simple, la cerin╚Ťe de ├«n╚Ťelegere a unui text la prima vedere, care vizeaz─â leg─âturi logice ├«ntre informa╚Ťiile din acestea, respectiv cuno╚Ötin╚Ťe de natur─â general─â, poate transdisciplinar─â. Le vine adesea greu s─â r─âspund─â. De ce? Pentru c─â programele ╚Öcolare nu s├«nt orientate spre demersul de formare a unor competen╚Ťe reale. Mai mult, a╚Ťi avea poate surpriza s─â descoperi╚Ťi c─â nici m─âcar nu citesc cu aten╚Ťie cerin╚Ťa ╚Öi r─âspund unei solicit─âri pe care aceasta nu o formuleaz─â pornind de la o reprezentare pe care o au despre un anumit tip de formulare pe care li se pare c─â o recunosc. E un nivel minim de litera╚Ťie care le lipse╚Öte. Iar ├«ntreb, de ce? Pentru c─â presiunea este s─â ├«nve╚Ťe, s─â ├«nve╚Ťe inclusiv interpret─âri savante, ├«n detrimentul unor rezolv─âri simple, dar autonome.

Spre ce vreau s─â m─â ├«ndrept? Evalu─ârile na╚Ťionale, dar ╚Öi cele de la clas─â, func╚Ťioneaz─â pe alte principii dec├«t cele ale test─ârilor interna╚Ťionale, ba chiar ╚Öi ├«n contradic╚Ťie cu dezideratul asumat declarativ al programelor ╚Öcolare. Spun declarativ, pentru c─â aparent aceste programe vizeaz─â competen╚Ťe, dar competen╚Ťele nu s├«nt formulate competent. Apoi, nu exist─â aceste standarde de performan╚Ť─â. E de la sine ├«n╚Ťeles c─â apar, astfel, discrepan╚Ťe ├«ntre evalu─ârile interne ╚Öi cele interna╚Ťionale. A cui e vina? E o vin─â veche, progresiv─â, nu a cuiva, ci a unor procese ╚Öi politici educa╚Ťionale ╚Öchioape. Care ar fi solu╚Ťia? P─âi, mai ├«nt├«i l─âsarea speciali╚Ötilor adev─âra╚Ťi s─â ├«╚Öi fac─â treaba: exper╚Ťi ├«n scrierea de curriculum ╚Öcolar ╚Öi exper╚Ťi ├«n evaluare. F─âr─â a se pune presiune pe ei. Apoi, consilierea profesorilor ├«nspre o real─â aplicare a principiilor pe care speciali╚Ötii le pun la punct. Aparent, lucruri simple. Dar, ├«n realitate, dificile. ├Ämi aduc aminte ce spunea un expert interna╚Ťional cu care am avut ocazia s─â fac o formare ├«n domeniul evalu─ârii: un test gre╚Öit calibrat, o evaluare gre╚Öit aplicat─â pot ├«nsemna tragedia unui destin. Nu ne pricepem, nici aici, chiar to╚Ťi, ╚Öi trebuie s─â accept─âm asta.

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloas─â de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de ast─âzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O ador─â mai ales copiii. Pu╚Ťini ╚Ötiu c─â acest preparat este, de fapt, o inven╚Ťie, a ap─ârut dintr-o gre╚Öeal─â s─â spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia sus┼úine c─â nu va renun┼úa la planurile sale ├«n Ucraina, ├«n pofida sanc┼úiunilor ┼či a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al ap─âr─ârii, Serghei ┼×oigu, a declarat c─â Rusia ├«┼či va continua 'opera┼úiunea special─â militar─â' ├«n Ucraina, ├«n pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev ┼či a sanc┼úiunilor occidentale instituite ├«mpotriva Moscovei.