Voi cum mai stați cu analizele?

Publicat în Dilema Veche nr. 825 din 12–18 decembrie 2019
Voi cum mai stați cu analizele? jpeg

Se știe că e bine să mergi să îți faci analizele periodic, chiar dacă nu te simți rău. Recomandările generale vorbesc despre necesitatea unui set anual de analize. De ce? Păi, pentru că așa ai șansa de a descoperi eventuale boli încă din stadiu incipient, implicit ai șansa de a le trata la timp, înainte să devină cronice, grave, poate fatale. E o formă de prevenție și, chiar dacă, poate, cînd mergi să le faci, îți spui în minte un gînd încurajator, în general nu ar trebui să ai stres, pentru că nu mergi la aceste analize pe fondul unei boli sau al unor simptome. Ele reprezintă o evaluare a stării sănătății tale. Ceva firesc, nu un bau-bau, ba din contra, un gest asigurator.

Evaluările, în sistemul de învățămînt, sînt considerate însă un fel de bau-bau. Ele sînt asociate cu notele și cu examenele naționale mai ales. Provoacă stres, presiune pe elevi și pe întregul sistem, care este, la rîndul său, evaluat prin prisma rezultatelor, de către societatea civilă și mass-media. Atît evaluările prin notare de la clasă, cît și cele naționale, mă refer la cele cunoscute publicului larg, evaluarea națională de la sfîrșitul clasei a VIII‑a și bacalaureatul, au, ca principal rol vizibil, ierarhizarea elevilor. Părinții pun presiune pe elevi și pe profesori, școala pune presiune pe profesori și pe elevi, și așa mai departe. E o presiune competițională care se axează mai ales pe capacitatea de acumulare de informații.

Dar evaluarea nu este doar atît. În primul rînd, se scapă din vedere rolul reglator pe care ar trebui să îl aibă evaluările. Aminteam într-un articol anterior despre ideea ca la clasă să fie eliminate tezele, precum și mulțimea de note trecute în catalog, în favoarea unei singure note la finalul unui semestru, generată ca urmare a unor evaluări periodice, la final de unități de învățare, De asemenea, amintesc faptul că există evaluări la final de clasa a II-a, a IV-a și a VI-a, care sînt mai puțin vizibile pentru publicul larg, din păcate și pentru părinți adesea, respectiv pentru elevi. Ele trec neobservate cumva. Dar ar putea să constituie exact mijlocul reglator necesar, care să orienteze din interior demersurile necesare pentru atingerea unor mai bune performanțe la examenele de încheiere de cicluri, a VIII-a și a XII-a.

În mod normal, avînd în vedere centrarea, cel puțin teoretic, a procesului didactic pe formarea de competențe, ar trebui ca evaluările să vizeze gradul de formare a acestora, nu cantitatea de informație acumulată de elevi. Ca să explic, pentru cei din afara sistemului, o competență, raportat la sistemul de educație, este alcătuită din trei componente: cunoștințe, însemnînd ceea ce elevul știe și înțelege, abilități care vizează modul de aplicare a ceea ce știe, respectiv atitudini, adică raportarea la sine, la ceilalți și la lume, prin prisma a ceea ce știe. În sens mai larg, o competență vizează capacitatea de rezolvare a unei sarcini într-un anumit context, raportată la un standard de performanță. Adică la o scală graduală, care presupune un nivel minim, niveluri intermediare și un nivel maxim de stăpînire a acesteia. Rezultă, în mod firesc, necesitatea existenței unor astfel de standarde, care să permită evaluarea unei competențe.

Acum, chestia e că o competență nu se evaluează tocmai ușor și că evaluările de la noi sînt în general centrate pe cunoștințe, nu pe competențe. Și aici fac un ocol, pentru a spune cam cum arată, de exemplu, o competență, iau aproape la întîmplare una din programa de clasa a X-a: Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate. De ce nu e o competență corect formulată? Pentru că se referă la texte „studiate“. Or asta înseamnă mai ales cunoștințe. Mai mult, rămînînd în același ocol, cine ia la analizat programele școlare observă lipsa lor de unitate în viziune, constatînd aplicarea unor criterii diverse și a unor principii de clasificare diferite de la clasă la clasă. Aceste aspecte fac foarte dificilă, dacă nu chiar imposibilă o evaluare de proces coerentă, progresivă, reglatorie. Sînt factori care duc, în mare măsură, înspre evaluări de final de cicluri centrate tot pe cunoștințe, nu pe competențe. Pe de altă parte, oricine ia în mînă programele școlare observă că acestea nu sînt însoțite de standardele de performanță despre care aminteam. Ce înseamnă asta? Înseamnă că nu există o scală de notare care să vizeze nivelurile de stăpînire a unei competențe. Ce trebuie să știe și să facă elevul pentru nota 5, ce trebuie să știe și să facă pentru nota 7, ce trebuie să știe și să facă pentru nota 10.

În cealaltă balanță se situează evaluările internaționale, cele de tip PISA, PIRLS sau chiar evaluările de la sfîrșitul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, care sînt construite pe modelul celor internaționale. Accentul cade, în acestea, mai ales pe evaluarea competențelor, într-o manieră profesionist calibrată, care presupune seturi de standarde de performanță. Veți rămîne uimiți, poate, dacă veți încerca, la o adică, să solicitați unor elevi de liceu să indice niște răspunsuri, aparent simple, la cerințe de înțelegere a unui text la prima vedere, care vizează legături logice între informațiile din acestea, respectiv cunoștințe de natură generală, poate transdisciplinară. Le vine adesea greu să răspundă. De ce? Pentru că programele școlare nu sînt orientate spre demersul de formare a unor competențe reale. Mai mult, ați avea poate surpriza să descoperiți că nici măcar nu citesc cu atenție cerința și răspund unei solicitări pe care aceasta nu o formulează pornind de la o reprezentare pe care o au despre un anumit tip de formulare pe care li se pare că o recunosc. E un nivel minim de literație care le lipsește. Iar întreb, de ce? Pentru că presiunea este să învețe, să învețe inclusiv interpretări savante, în detrimentul unor rezolvări simple, dar autonome.

Spre ce vreau să mă îndrept? Evaluările naționale, dar și cele de la clasă, funcționează pe alte principii decît cele ale testărilor internaționale, ba chiar și în contradicție cu dezideratul asumat declarativ al programelor școlare. Spun declarativ, pentru că aparent aceste programe vizează competențe, dar competențele nu sînt formulate competent. Apoi, nu există aceste standarde de performanță. E de la sine înțeles că apar, astfel, discrepanțe între evaluările interne și cele internaționale. A cui e vina? E o vină veche, progresivă, nu a cuiva, ci a unor procese și politici educaționale șchioape. Care ar fi soluția? Păi, mai întîi lăsarea specialiștilor adevărați să își facă treaba: experți în scrierea de curriculum școlar și experți în evaluare. Fără a se pune presiune pe ei. Apoi, consilierea profesorilor înspre o reală aplicare a principiilor pe care specialiștii le pun la punct. Aparent, lucruri simple. Dar, în realitate, dificile. Îmi aduc aminte ce spunea un expert internațional cu care am avut ocazia să fac o formare în domeniul evaluării: un test greșit calibrat, o evaluare greșit aplicată pot însemna tragedia unui destin. Nu ne pricepem, nici aici, chiar toți, și trebuie să acceptăm asta.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

ro alert webp
Nouă alertă aeriană în nordul județului Tulcea. Două avioane F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea în această seară
O nouă alertă aeriană a fost instituită duminică seara, 22 noiembrie, în nordul județului Tulcea, după ce radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat ținte aeriene la est de Insula Șerpilor.
Aflați în vizită oficială în R.P. China, Nicolae și Elena Ceaușescu au primit, la reședința din Beijing, vizita doamnei Deng Yingchao, soția fostului premier Zhou Enlai
Ceaușescu și mirajul chinezesc: o alianță costisitoare pentru economia României
Conducerea de la București a susținut în toată perioada în care a guvernat prin teroare că dezvoltă o economie științifică, pe baze marxiste și raționale. Nimeni în lume nu putea să aibă ceva mai bun până la sfârșitul lumii cu mai multe lagăre.
pexels su like 862800 31724467 jpg
„Până și bananele sunt ambalate individual”. Țara în care trenurile vin la secundă, dar un obicei îi lasă perplecși pe turiști
O femeie care s-a mutat din Noua Zeelandă în Japonia a descoperit o țară în care transportul public funcționează impecabil, iar magazinele oferă servicii surprinzătoare. Un obicei întâlnit în supermarketuri i-a stricat însă entuziasmul: ambalarea individuală a fructelor în plastic.
lansator rachete iran
Iranul sfidează SUA și prezintă o nouă armă într-o bază subterană secretă. Lansatorul poate trage două rachete simultan
Iranul a difuzat sâmbătă imagini cu un nou model de lansator de rachete, despre care televiziunea de stat susține că poate lansa simultan două proiectile.
faianta shutterstock1 jpeg
Mucegaiul se ascunde în rosturile faianței din baie. Metoda simplă prin care le poți curăța eficient, fără produse scumpe
Este un detaliu pe care mulți oameni îl subestimează, dar pe micile crăpături dintre plăcile de faianță din baie se poate acumula foarte mult mucegai și igrasie. Din acest motiv, devine foarte important să știm precis ce trebuie să facem pentru a curăța cât mai eficient baia.
486057382 1070168981810598 7367749112457782931 n jpg
Primăria a oferit 36 de lei pe metrul pătrat, dar judecătorii au stabilit 328 de lei. Despăgubiri de milioane după o expropriere în Alba Iulia
De la 36 de lei la 328 de lei pentru fiecare metru pătrat. Aceasta este diferența dintre evaluarea făcută inițial de autoritățile locale și despăgubirea stabilită de instanță pentru un teren expropriat în urmă cu doi ani.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. FOTO: Facebook
Rogobete anunță simplificarea procedurilor din spitale, după discuții cu pacienții: „Hârtiile încă îi pun pe oameni pe drumuri”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că au fost începute demersurile pentru simplificarea procedurilor birocratice din spitale, după ce a discutat cu pacienții și familiile acestora.
slobozia locuinte pentru tineri FOTO Faceb/PM Feteşti
Românii spus care sunt cele mai urâte orașe din țară: „Arată deplorabil, execrabil”
Este o dezbatere care reapare constant, fie printre prieteni fie în mediul online. În același timp, este o dezbatere pe care nimeni nu își dorește să o câșige. Este vorba, mai precis, despre care este cel mai urât oraș din România.
Laura Codruța Kovesi, Ilie Bolojan / FOTO Mediafax Foto
SURSE Nicușor Dan se teme de un tandem Kovesi-Bolojan: scenariul politic care i-ar putea spulbera șansele la al doilea mandat
Președintele Nicușor Dan se așteaptă ca Laura Codruța Kovesi să intre în politică, unde ar urma să candideze din partea blocului PNL-USR.