Voi cum mai sta╚Ťi cu analizele?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 825 din 12ÔÇô18 decembrie 2019
Voi cum mai sta╚Ťi cu analizele? jpeg

Se ╚Ötie c─â e bine s─â mergi s─â ├«╚Ťi faci analizele periodic, chiar dac─â nu te sim╚Ťi r─âu. Recomand─ârile generale vorbesc despre necesitatea unui set anual de analize. De ce? P─âi, pentru c─â a╚Öa ai ╚Öansa de a descoperi eventuale boli ├«nc─â din stadiu incipient, implicit ai ╚Öansa de a le trata la timp, ├«nainte s─â devin─â cronice, grave, poate fatale. E o form─â de preven╚Ťie ╚Öi, chiar dac─â, poate, c├«nd mergi s─â le faci, ├«╚Ťi spui ├«n minte un g├«nd ├«ncurajator, ├«n general nu ar trebui s─â ai stres, pentru c─â nu mergi la aceste analize pe fondul unei boli sau al unor simptome. Ele reprezint─â o evaluare a st─ârii s─ân─ât─â╚Ťii tale. Ceva firesc, nu un bau-bau, ba din contra, un gest asigurator.

Evalu─ârile, ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, s├«nt considerate ├«ns─â un fel de bau-bau. Ele s├«nt asociate cu notele ╚Öi cu examenele na╚Ťionale mai ales. Provoac─â stres, presiune pe elevi ╚Öi pe ├«ntregul sistem, care este, la r├«ndul s─âu, evaluat prin prisma rezultatelor, de c─âtre societatea civil─â ╚Öi mass-media. At├«t evalu─ârile prin notare de la clas─â, c├«t ╚Öi cele na╚Ťionale, m─â refer la cele cunoscute publicului larg, evaluarea na╚Ťional─â de la sf├«r╚Öitul clasei a VIIIÔÇĹa ╚Öi bacalaureatul, au, ca principal rol vizibil, ierarhizarea elevilor. P─ârin╚Ťii pun presiune pe elevi ╚Öi pe profesori, ╚Öcoala pune presiune pe profesori ╚Öi pe elevi, ╚Öi a╚Öa mai departe. E o presiune competi╚Ťional─â care se axeaz─â mai ales pe capacitatea de acumulare de informa╚Ťii.

Dar evaluarea nu este doar at├«t. ├Än primul r├«nd, se scap─â din vedere rolul reglator pe care ar trebui s─â ├«l aib─â evalu─ârile. Aminteam ├«ntr-un articol anterior despre ideea ca la clas─â s─â fie eliminate tezele, precum ╚Öi mul╚Ťimea de note trecute ├«n catalog, ├«n favoarea unei singure note la finalul unui semestru, generat─â ca urmare a unor evalu─âri periodice, la final de unit─â╚Ťi de ├«nv─â╚Ťare, De asemenea, amintesc faptul c─â exist─â evalu─âri la final de clasa a II-a, a IV-a ╚Öi a VI-a, care s├«nt mai pu╚Ťin vizibile pentru publicul larg, din p─âcate ╚Öi pentru p─ârin╚Ťi adesea, respectiv pentru elevi. Ele trec neobservate cumva. Dar ar putea s─â constituie exact mijlocul reglator necesar, care s─â orienteze din interior demersurile necesare pentru atingerea unor mai bune performan╚Ťe la examenele de ├«ncheiere de cicluri, a VIII-a ╚Öi a XII-a.

├Än mod normal, av├«nd ├«n vedere centrarea, cel pu╚Ťin teoretic, a procesului didactic pe formarea de competen╚Ťe, ar trebui ca evalu─ârile s─â vizeze gradul de formare a acestora, nu cantitatea de informa╚Ťie acumulat─â de elevi. Ca s─â explic, pentru cei din afara sistemului, o competen╚Ť─â, raportat la sistemul de educa╚Ťie, este alc─âtuit─â din trei componente: cuno╚Ötin╚Ťe, ├«nsemn├«nd ceea ce elevul ╚Ötie ╚Öi ├«n╚Ťelege, abilit─â╚Ťi care vizeaz─â modul de aplicare a ceea ce ╚Ötie, respectiv atitudini, adic─â raportarea la sine, la ceilal╚Ťi ╚Öi la lume, prin prisma a ceea ce ╚Ötie. ├Än sens mai larg, o competen╚Ť─â vizeaz─â capacitatea de rezolvare a unei sarcini ├«ntr-un anumit context, raportat─â la un standard de performan╚Ť─â. Adic─â la o scal─â gradual─â, care presupune un nivel minim, niveluri intermediare ╚Öi un nivel maxim de st─âp├«nire a acesteia. Rezult─â, ├«n mod firesc, necesitatea existen╚Ťei unor astfel de standarde, care s─â permit─â evaluarea unei competen╚Ťe.

Acum, chestia e c─â o competen╚Ť─â nu se evalueaz─â tocmai u╚Öor ╚Öi c─â evalu─ârile de la noi s├«nt ├«n general centrate pe cuno╚Ötin╚Ťe, nu pe competen╚Ťe. ╚śi aici fac un ocol, pentru a spune cam cum arat─â, de exemplu, o competen╚Ť─â, iau aproape la ├«nt├«mplare una din programa de clasa a X-a: Folosirea unor modalit─â┼úi diverse de ├«n┼úelegere ┼či de interpretare a textelor literare studiate. De ce nu e o competen╚Ť─â corect formulat─â? Pentru c─â se refer─â la texte ÔÇ×studiateÔÇť. Or asta ├«nseamn─â mai ales cuno╚Ötin╚Ťe. Mai mult, r─âm├«n├«nd ├«n acela╚Öi ocol, cine ia la analizat programele ╚Öcolare observ─â lipsa lor de unitate ├«n viziune, constat├«nd aplicarea unor criterii diverse ╚Öi a unor principii de clasificare diferite de la clas─â la clas─â. Aceste aspecte fac foarte dificil─â, dac─â nu chiar imposibil─â o evaluare de proces coerent─â, progresiv─â, reglatorie. S├«nt factori care duc, ├«n mare m─âsur─â, ├«nspre evalu─âri de final de cicluri centrate tot pe cuno╚Ötin╚Ťe, nu pe competen╚Ťe. Pe de alt─â parte, oricine ia ├«n m├«n─â programele ╚Öcolare observ─â c─â acestea nu s├«nt ├«nso╚Ťite de standardele de performan╚Ť─â despre care aminteam. Ce ├«nseamn─â asta? ├Änseamn─â c─â nu exist─â o scal─â de notare care s─â vizeze nivelurile de st─âp├«nire a unei competen╚Ťe. Ce trebuie s─â ╚Ötie ╚Öi s─â fac─â elevul pentru nota 5, ce trebuie s─â ╚Ötie ╚Öi s─â fac─â pentru nota 7, ce trebuie s─â ╚Ötie ╚Öi s─â fac─â pentru nota 10.

├Än cealalt─â balan╚Ť─â se situeaz─â evalu─ârile interna╚Ťionale, cele de tip PISA, PIRLS sau chiar evalu─ârile de la sf├«r╚Öitul claselor a II-a, a IV-a ╚Öi a VI-a, care s├«nt construite pe modelul celor interna╚Ťionale. Accentul cade, ├«n acestea, mai ales pe evaluarea competen╚Ťelor, ├«ntr-o manier─â profesionist calibrat─â, care presupune seturi de standarde de performan╚Ť─â. Ve╚Ťi r─âm├«ne uimi╚Ťi, poate, dac─â ve╚Ťi ├«ncerca, la o adic─â, s─â solicita╚Ťi unor elevi de liceu s─â indice ni╚Öte r─âspunsuri, aparent simple, la cerin╚Ťe de ├«n╚Ťelegere a unui text la prima vedere, care vizeaz─â leg─âturi logice ├«ntre informa╚Ťiile din acestea, respectiv cuno╚Ötin╚Ťe de natur─â general─â, poate transdisciplinar─â. Le vine adesea greu s─â r─âspund─â. De ce? Pentru c─â programele ╚Öcolare nu s├«nt orientate spre demersul de formare a unor competen╚Ťe reale. Mai mult, a╚Ťi avea poate surpriza s─â descoperi╚Ťi c─â nici m─âcar nu citesc cu aten╚Ťie cerin╚Ťa ╚Öi r─âspund unei solicit─âri pe care aceasta nu o formuleaz─â pornind de la o reprezentare pe care o au despre un anumit tip de formulare pe care li se pare c─â o recunosc. E un nivel minim de litera╚Ťie care le lipse╚Öte. Iar ├«ntreb, de ce? Pentru c─â presiunea este s─â ├«nve╚Ťe, s─â ├«nve╚Ťe inclusiv interpret─âri savante, ├«n detrimentul unor rezolv─âri simple, dar autonome.

Spre ce vreau s─â m─â ├«ndrept? Evalu─ârile na╚Ťionale, dar ╚Öi cele de la clas─â, func╚Ťioneaz─â pe alte principii dec├«t cele ale test─ârilor interna╚Ťionale, ba chiar ╚Öi ├«n contradic╚Ťie cu dezideratul asumat declarativ al programelor ╚Öcolare. Spun declarativ, pentru c─â aparent aceste programe vizeaz─â competen╚Ťe, dar competen╚Ťele nu s├«nt formulate competent. Apoi, nu exist─â aceste standarde de performan╚Ť─â. E de la sine ├«n╚Ťeles c─â apar, astfel, discrepan╚Ťe ├«ntre evalu─ârile interne ╚Öi cele interna╚Ťionale. A cui e vina? E o vin─â veche, progresiv─â, nu a cuiva, ci a unor procese ╚Öi politici educa╚Ťionale ╚Öchioape. Care ar fi solu╚Ťia? P─âi, mai ├«nt├«i l─âsarea speciali╚Ötilor adev─âra╚Ťi s─â ├«╚Öi fac─â treaba: exper╚Ťi ├«n scrierea de curriculum ╚Öcolar ╚Öi exper╚Ťi ├«n evaluare. F─âr─â a se pune presiune pe ei. Apoi, consilierea profesorilor ├«nspre o real─â aplicare a principiilor pe care speciali╚Ötii le pun la punct. Aparent, lucruri simple. Dar, ├«n realitate, dificile. ├Ämi aduc aminte ce spunea un expert interna╚Ťional cu care am avut ocazia s─â fac o formare ├«n domeniul evalu─ârii: un test gre╚Öit calibrat, o evaluare gre╚Öit aplicat─â pot ├«nsemna tragedia unui destin. Nu ne pricepem, nici aici, chiar to╚Ťi, ╚Öi trebuie s─â accept─âm asta.

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Motivul stupid pentru care o gr─âdini┼ú─â din Hunedoara a fost m├ózg─âlit─â cu mesaje de ur─â ┼či amenin┼úare VIDEO
O gr─âdini┼ú─â din Hunedoara a fost vandalizat─â. Autorii distrugerilor au l─âsat mesaje de amenin┼úare ┼či de ur─â pe fa┼úada cl─âdirii.
image
Un general rus obez ┼či retras din activitate, trimis s─â lupte ├«n r─âzboiul din Ucraina: ÔÇ×Nimeni nu-i poate refuza supunereaÔÇŁ
Un general rus pensionat ┼či obez, a fost trimis de Vladimir Putin s─â lupte ├«n prima linie ├«n r─âzboiul din Ucraina care se desf─â┼čoar─â mai ales ├«n partea de est a ┼ú─ârii. Decizia vine ├«n contextul ├«n care armata rus─â pierde tot mai mul┼úi militari de rang ├«nalt pe c├ómpul de lupt─â.
image
ÔÇ×QÔÇŁ, internautul de la care a pornit mi┼čcarea QAnon, a revenit pe forumurile web dup─â 2 ani de pauz─â:┬áÔÇ×S─â juc─âm ├«nc─â o dat─â?ÔÇŁ
Utilizatorul anonim cunoscut sub numele de ÔÇ×QÔÇŁ al forumurilor 4chan ┼či 8kun, personaj ale c─ârui anun┼úuri criptice au dat na┼čtere teoriei conspira┼úiei fasciste pro-Trump cunoscut─â drept QAnon, ┼či-a reluat post─ârile dup─â o pauz─â de aproape doi ani.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.