Vocea constituţională a poporului

Publicat în Dilema Veche nr. 349 din 21 octombrie - 27 octombrie 2010
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

Conform rezultatelor unui sondaj publicat zilele trecute ├«n presa central─â, 76% dintre rom├óni vor ca prim-ministrul s─â fie ales direct de electorat, 12% cred c─â ┼čeful Guvernului ar trebui ales de parlamentari, iar 7% consider─â c─â ar trebui desemnat de pre┼čedintele Rom├óniei. ├Än acela┼či timp, 96% dintre rom├óni cred c─â pre┼čedintele Rom├óniei trebuie ales direct de cet─â┼úeni.* 

S├«nt, de mul┼úi ani, sus┼úin─âtorul ideii c─â Rom├óniei i-ar face mult bine un sistem constitu┼úional similar celui american, ├«n care v├«rfurile celor trei puteri s─â fie, ├«ntr-un fel sau altul, desemnate prin vot popular ÔÇô poate doar v├«rful puterii judec─âtore┼čti urm├«nd s─â fie desemnat prin vot parlamentar. De┼či, ideea unui pre┼čedinte al ├Änaltei Cur┼úi ales, dintre judec─âtorii acestei respectabile instan┼úe, de c─âtre popor, o dat─â la cinci ani, poate c─â nu ar fi chiar de neluat ├«n discu┼úie. 

├Än orice caz, desemnarea prin sufragiu a celor care conduc puterile ├«n Rom├ónia ar trebui s─â produc─â, imediat, dou─â consecin┼úe. Prima: rela┼úia dintre puteri s-ar limpezi. Ar fi foarte clar cine personific─â puterea legiuitoare (parlamentarii), cine personific─â puterea executiv─â (┼čeful Guvernului) ┼či cine personific─â puterea judec─âtoreasc─â (magistra┼úii ├Änaltei Cur┼úi, dar ┼či judec─âtorii altor instan┼úe care, la r├«ndul lor, ar putea fi ale┼či de c─âtre comunit─â┼úile ├«n care ├«┼či exercit─â competen┼úele teritoriale). Aceast─â clarificare a rela┼úiilor dintre puteri, ├«nso┼úit─â eventual de introducerea incompatibilit─â┼úii ├«ntre calitatea de parlamentar ┼či cea de membru al Guvernului ar da vigoare ├«ntregului nostru sistem institu┼úional ┼či i-ar da legitimitate ├«n toate componentele sale. Mai mult dec├«t at├«t, puterile s-ar ├«ns─ân─âto┼či reg─âsind tr─âs─âturile socotite drept esen┼úiale pentru democra┼úie ├«n literatura clasic─â: separarea, egalitatea ┼či controlul reciproc. Din aceast─â prim─â consecin┼ú─â ar decurge a doua: vor ap─ârea ca inutile institu┼úii al c─âror profil intersecteaz─â spa┼úiul mai multor puteri, precum institu┼úia preziden┼úial─â. ├Än sistemul american, a┼ča cum se ┼čtie, ┼čeful statului este chiar ┼čeful executivului. ├Äntr-un fel sau altul, sistemul acesta a rezonat ┼či ├«n Europa ÔÇô excluz├«nd monarhiile, unde rolul regelui s-a diminuat p├«n─â la stadiul pur simbolic, iar ┼čeful Guvernului a preluat toate atribu┼úiile executive ÔÇô state precum Italia ori Germania dau ┼čefului guvernului toat─â puterea executiv─â real─â ┼či dau pre┼čedintelui numai ├«ndatoriri simbolice, aidoma celor pe care le au regii ├«n monarhiile europene actuale. ├Än ambele cazuri, pre┼čedintele este ales ├«n Parlament, poate tocmai pentru c─â atribu┼úiile sale nu s├«nt deloc importante ├«n raport cu deciziile majore ale unei guvern─âri. Dar, c├«nd s├«ntem gata s─â tragem concluzia c─â exist─â o leg─âtur─â ├«ntre atribu┼úiile pre┼čedintelui ┼či modul de alegere (atribu┼úii limitate, alegere parlamentar─â/atribu┼úii substan┼úiale, alegere popular─â) ne contrazic exemplul austriac, ├«n care un pre┼čedinte decorativ este ales de popor, ┼či exemplul ceh, ├«n care un pre┼čedinte cu atribu┼úii importante este ales de Parlament. Mai departe, state precum Fran┼úa sau Rom├ónia r─âm├«n ata┼čate executivului bicefal: pre┼čedinte ÔÇô prim-ministru. Pre┼čedintele vine direct din voin┼úa popular─â, iar prim-ministrul vine direct din voin┼úa Parlamentului. Din sondajul mai sus evocat, rezult─â c─â rom├ónii, ├«n cov├«r┼čitoarea lor majoritate, vor s─â p─âstreze prerogativa alegerii directe a pre┼čedintelui, dar vor s─â voteze ├«n aceea┼či manier─â ┼či prim-ministrul. 

Aceast─â op┼úiune, extrem de clar conturat─â conform sondajului, se explic─â prin cel pu┼úin dou─â fenomene. Primul: oamenii au devenit tot mai ne├«ncrez─âtori ├«n politicieni ┼či ├«n ÔÇ×aranjamenteleÔÇť lor. Al doilea: oamenii vor s─â voteze. Exerci┼úiul votului le place. Nu mi-e greu s─â intuiesc ├«ntrebarea pe care mi-a┼úi pune-o imediat: atunci de ce vin at├«t de pu┼úini la vot? R─âspunsul la aceast─â ├«ntrebare se g─âse┼čte, la r├«ndul s─âu, ├«n sondaj. Gradul de ne├«ncredere ├«n toate for┼úele politice, ├«n toate institu┼úiile politice ┼či ├«n to┼úi liderii politici ai momentului este enorm ┼či egal. Convingerea ÔÇ×to┼úi s├«nt la felÔÇť ├«n privin┼úa politicienilor ┼či partidelor este at├«t de bine ancorat─â ├«n mentalul colectiv, ├«nc├«t nimic din ceea ce fac actorii scenei politice pentru a se diferen┼úia unii de ceilal┼úi nu convinge. 

Prin urmare, ├«n condi┼úiile ├«n care nu exist─â o practic─â european─â unitar─â ├«n privin┼úa desemn─ârii ┼čefului executivului, iar voin┼úa electoratului nostru este clar─â ├«ntr-un sens (alegerea direct─â a ┼čefului executivului), cred c─â adoptarea sistemului american reprezint─â solu┼úia ra┼úional─â.  

* Sondajul a fost realizat în perioada 18-30 septembrie, iar rezultatele sale au fost publicate în Jurnalul naţional din 15 octombrie a.c.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.