Vizita de patru ore

"Niciodată nu am fost atît de obosit ca acum, cînd călătoresc cu Nicolas Sarkozy" - mărturisea un jurnalist francez în extrem de scurta vizită pe care preşedintele Franţei a făcut-o la Bucureşti. "E întotdeauna pe fugă, întotdeauna agitat, nu ştii cînd termină o întîlnire sau cînd îşi schimbă programul." Cei care l-au însoţit pe Sarkozy la Bucureşti au avut ocazia să simtă ritmul infernal pe propria piele: şeful statului francez a stat ceva mai mult de patru ore, timp în care s-a întîlnit cu Traian Băsescu, cu Călin Popescu Tăriceanu, a ţinut un discurs în faţa Parlamentului şi a participat şi la o recepţie cu "expatriaţii" francezi. Ziariştii de-abia aveau timp să-şi tragă sufletul că şi plecau în altă parte. "Cînd îmi scriu articolul?" - întreba, exasperat, un confrate. O oarecare exasperare am simţit şi la autorităţile române. Cu doar trei zile înaintea voiajului, au fost anunţate că durata a fost scurtată. Vizita trebuia să dureze şapte ore, apoi cinci, pînă la urmă a durat patru. Motivul? Înainte să vină la Bucureşti, Sarkozy s-a gîndit să treacă pe la o uzină siderurgică din Franţa, în dimineaţa zilei de luni. Ca urmare, planul călătoriei în România a fost dat peste cap: dejunul pe care urma să-l ofere preşedintele Băsescu la Casa Capşa s-a transformat în prînz de lucru la Palatul Cotroceni, iar vizita la Muzeul Naţional de Artă Contemporană - unde sînt expuse şi opere franceze - a fost pur şi simplu anulată. Nu se poate spune că vizita nu a avut şi substanţă. În primul rînd, cei doi preşedinţi au semnat "parteneriatul strategic" despre care scria Dilema veche săptămîna trecută. E un document-cadru care va permite României şi Franţei să-şi dezvolte relaţia în Uniunea Europeană în domeniile care le interesează, cum ar fi agricultura, apărarea şi energia. Atît Sarkozy, cît şi Traian Băsescu au subliniat că România este prima ţară cu care se semnează un astfel de parteneriat, pe o durată de cinci ani. Va fi interesant de văzut dacă va căpăta şi substanţă, mai ales că guvernele sînt cele care se vor ocupa de acest aspect. În principiu, în această primăvară, premierul Tăriceanu ar trebui să facă o vizită în Franţa. Am notat şi două elemente surpriză. E vorba, în primul rînd, de anunţul că grupul Gaz de France va intra în proiectul Nabucco. Compania franceză era de multă vreme interesată de proiect, dar Turcia se opunea, din cauza refuzului Franţei de a o primi în Uniunea Europeană. În al doilea rînd, merită remarcată declaraţia lui Sarkozy, care a spus că "Moldova are vocaţia de a intra în Uniunea Europeană"; e pentru prima dată cînd un şef de stat occidental se pronunţă atît de clar în privinţa acestui subiect. După cum se ştie, România pledează de multă vreme pentru aderarea Moldovei, cîteodată chiar împotriva voinţei autorităţilor de la Chişinău. Chiar dacă relaţia dintre România şi Franţa pare relansată, preşedintele Băsescu susţinînd că Bucureştiul va fi un "partener de excepţie", atunci cînd Parisul va deţine preşedinţia Uniunii Europene, în a doua jumătate a anului, există un punct de divergenţă important: Kosovo. La Palatul Cotroceni, Nicolas Sarkozy a spus tranşant că "independenţa Kosovo e inevitabilă". La fel de tranşant a fost şi Traian Băsescu, cîteva secunde mai tîrziu: "România se opune independenţei, fără o rezoluţie ONU". Ambii şefi de stat vor ca Europa să se exprime pe o singură voce, în problema Kosovo. Nu au spus însă şi cînd va fi posibil. A urmat discursul în Parlament: bine structurat, pornind de la tradiţionala prietenie franco-română şi încheind cu priorităţile Franţei în Uniunea Europeană. Sarkozy le-a spus românilor ceva ce le-a făcut plăcere (după ce Jacques Chirac îi îndemnase să tacă în urmă cu cîţiva ani): "Nu cred că există ţări de categoria întîi şi altele de categoria a doua, ţări care au voie să vorbească şi altele care trebuie să tacă". După cum remarca însă un deputat român, "faptele sînt cîteodată altele decît vorbele; în urmă cu o săptămînă, la Londra a fost organizat un mini-summit la care au participat doar şefii guvernelor din Marea Britanie, Italia, Franţa şi Germania, dovadă că există în continuare o diferenţă între cei mari şi cei mici". După ce a strîns cîteva mîini la recepţia organizată pentru comunitatea franceză din Bucureşti, Nicolas Sarkozy s-a urcat în avion. Exact cu 11 ani în urmă, în februarie 1997, Jacques Chirac făcea prima sa vizită în România. Fostul preşedinte francez a stat atunci aproape două zile la Bucureşti şi la plecare şi-a cerut scuze pentru o vizită atît de scurtă. Timpurile s-au schimbat.