Vis livresc

Publicat în Dilema Veche nr. 535 din 15-21 mai 2014
Bun şi rău jpeg

Şedeam amîndoi la o masă din bambus, pe scaune din bambus şi gleznele goale ne erau mîngîiate de valurile domoale şi azurii ale mării albe, aşezate în căuşul enorm al cerului inversat, convertit la convexitate. Deasupra noastră, stelele luceau obraznice printre căluţi de mare gigantici care vînau, într-o joacă sîngeroasă, rechini speriaţi. Vînătoarea lor mă binedispunea. Simţeam pe obrazul înfierbîntat cum briza răcoroasă venea direct spre noi. Încîntat de răceala timidă a acestui venticello, o priveam. Chipul ei apărea şi dispărea după cum vîntul lăsa ori dădea la o parte părul castaniu cu sclipiri de un albastru electric. „Maria. Maria Álvarez...“, ziceam, „vîntul îţi acoperă faţa cu părul, nu vezi? Prinde-ţi-l cumva, cu o bentiţă sau cu agrafe, ai părul lung şi dezordonat, bucuria vîntului...“ Îmi răspundea să-l las încolo de păr, vrea să-mi spună ceva, ceva important, ceva ce i s-a întîmplat.

„M-am trezit de dimineaţă în cu totul altă stare. Deodată, singurătatea mi s-a părut plăcută şi calmă. Mă obişnuisem singură în Barcelona. Oraş mare, suficient de mare să mă pot simţi bine în el fiind singură. După mult timp, am ieşit din casă, cu gîndul să merg la piaţă să cumpăr ceva pentru casă. Poate nişte fructe. Am mers pe străduţele cartierului gotic şi, cum am ieşit pe o stradă mai lată, ce ducea spre Boqueria, ceva bizar mi s-a întîmplat. În mare viteză, un porumbel alb a trecut milimetric pe lîngă mine, mi-a atins umărul cu aripa şi m-a speriat foarte tare. Am revenit tremurînd acasă, fără să mai cumpăr nimic. A doua zi, a plouat. Nu am ieşit deloc. În ziua următoare, am simţit nevoia să mă plimb pe malul mării. Era soare şi străzile se umpluseră de turişti. Nu mai aveai unde să arunci un ac. Am coborît pe via Laietana şi, imediat ce strada s-a terminat într-o imensă deschidere la intersecţia cu Paseo de Colon şi marea s-a deschis privirii mele, un porumbel alb a zburat direct spre mine, fără nici o ezitare, şi abia am apucat să mişc capul într-o parte ca să evit o ciocnire ce ne-ar fi putut răni pe amîndoi. M-am întors imediat acasă, am încuiat cele trei iale de la uşă şi am început să plîng. Mă întrebam: ce-o fi cu porumbeii în oraşul acesta? O fi acelaşi porumbel? Are ceva cu mine? Am adormit greu şi tîrziu. În ziua următoare a fost soare din nou, oraşul s-a umplut de oameni în sandale şi pantaloni scurţi din nou. Nu am ieşit. Dar peste alte două zile, am vrut să merg să-mi cumpăr o carte. Oricare. Am mers prin cartierul gotic, să ajung pe Carrer de Roger de Llúria, la magazinul acela de cărţi aflat nici la subsol, nici la etaj, dar nici la parter. Îl ştii? Primul nivel al magazinului este sub nivelul trotuarului, dar nu atît de jos cît să fie un subsol veritabil, iar nivelul al doilea al magazinului este deasupra nivelului trotuarului, dar nu atît de sus cît să poată fi socotit primul etaj. Un magazin splendid de cărţi, aşezat intermediar. Doar că nu am ajuns acolo. Abia am dat colţul prin spatele marelui magazin El Corte Inglés şi un porumbel alb, într-un picaj oblic, mi-a apărut în faţă şi apoi a cotit-o în viteză direct spre mine. De data asta a trebuit să sar într-o parte pe trotuar ca să nu mă lovească. Am început din nou să tremur, mi-au venit lacrimi în ochi. Am privit în jur şi am constatat cu stupoare că nimeni nu băgase în seamă întîmplarea aceasta, deşi, cum spuneam, sărisem pur şi simplu pe trotuar. Trecătorii nici măcar nu întorseseră capul spre mine. Atunci, am simţit un nod în gît şi am luat-o la fugă înapoi spre casă. Bănuiam ceva, dar nu voiam să accept. Nimeni nu mă băga în seamă, nici măcar un om din puzderia de oameni care forfotesc în fiecare zi prin zona aceea nu m-a privit măcar, deşi alergam plîngînd printre ei. Am intrat în casă cuprinsă de disperare. Am închis cele trei iale şi a trebuit să accept adevărul: eu nu mai eram. Murisem de cîteva zile. Din ziua în care singurătatea la Barcelona mi s-a părut, deodată, plăcută şi calmă.“  

„Maria“, i-am spus, „Maria Álvarez, ce-i asta ce mi-ai povestit acum?“ 

„Un vis“, mi-a spus ea, „un vis uşor ca aripa în zbor planat.“

„Şi eu, Maria Alvarez, cum de-l ştiu? Căci tot ce mi-ai povestit a stîrnit în mine o nesfîrşită milă şi curiozitate deloc. Semn că ştiam deja. De unde?“

„Poate că ţi s-a întîmplat şi ţie deja... Poate că de-aia stai cu mine aici... Poate că porumbeii s-or fi lovit şi de tine...“ 

P.S. Pentru că, aşa cum mi s-a mai întîmplat, sînt convins că vor exista unii în stare să mă acuze de plagiat, spun: El aviso de la paloma de Maria Álvarez. 

Sever Voinescu este avocat şi publicist. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.