Vina nu este
doar a școlii

Publicat în Dilema Veche nr. 1027 din 14 decembrie – 20 decembrie 2023
image png

M‑am codit, o vreme, pînă am decis să scriu și eu, pe acest subiect, cîteva opinii. Pînă cînd mi‑am dat seama că ar fi o lașitate să nu îl abordez deloc, cînd este subiectul zilei, despre care toată lumea își dă cu părerea. Testarea PISA. Ocazie cu care, în plus, mai ies la iveală și o serie de exemple pozitive despre alte sisteme de învățămînt, mult mai performante (desigur, cu investiții pe măsură...), care ni se prezintă asemeni unor vitrine perfect aranjate de un designer genial. 

Adevărul este că situația, în urma acestei testări, arată rău, prin prisma rezultatelor. Mai ales statistic vorbind. Pentru că, altfel, nu putem spune că toate școlile din România se află pe poziție codașă în raport cu țările care au aplicat testarea. Am auzit și am citit o sumedenie de opinii despre aceste rezultate. De la cele care încearcă să îndulcească răul, considerîndu‑l contextual sau nu chiar așa de relevant, pînă la cele care desființează sistemul, considerîndu‑l complet irelevant calitativ, putred, profund defect, alienat fără șanse de însănătoșire. 

Cel mai simplu este să arătăm cu degetul, noi, întreaga societate, spre profesori, mai întîi, respectiv spre întregul sistem educațional, apoi, ca instituție națională, cu politici educaționale și cu prevederi normative, inclusiv curriculare. Profesorii care nu sînt destul de pregătiți, de serioși, de performanți, dar care pretind salarii mari. Inclusiv politicieni s‑au exprimat în acest sens, condiționînd voalat viitoarele măriri de salarii, cîștigate prin negocieri în timpul grevei, de criterii de performanță viitoare, concept total disfuncțional, după părerea mea, într‑un sistem atît de complex cum este învățămîntul. Nu‑mi propun să apăr sistemul, deși tentația este să o fac. Sînt de acord cu cei care consideră că lucrurile nu arată foarte bine sau că ar trebui să arate mult mai bine. Dar vă propun și eu o perspectivă explicativă. Asta înainte de a sta să ne gîndim cu toții ce ar trebui să facem, pentru a ameliora situația aceasta.

Lucrurile stau așa cum stau pentru că așa le‑am dorit noi, ca societate. Din momentele în care am început să nu mai punem preț pe substanță, pe corectitudine, pe consistență și pe efort reale. Din momentul în care profesorul și‑a pierdut autoritatea și statutul social. Din momentul în care a devenit un obiect al presiunilor și disprețului părinților, ale societății. Presiuni pentru a da note mari, nejustificate – copilașii au nevoie de medii mari. Presiuni pentru a modifica note – să nu le stricăm media. Presiuni pentru a motiva absențe sau pentru a nu le pune. Deprecierea statutului și a prestigiului profesorului, prin intervenția autoritară a părinților, a dus, în timp, la o slăbire a vigorii sistemului și la o scădere a exigențelor. 

Nu școala contează, în fond, ci diploma pe care o ai, nu ceea ce ai învățat, ceea ce ai acumulat, ceea ce ai dobîndit, ci diploma. Și, uneori, nici măcar diploma. Ce le arată elevilor societatea, poate și părinții? Că nu contează, în fond, să înveți, ci să fii șmecher. Că banii se fac prin învîrteli. Școala trebuie să o termini doar de formă. În rest, contează doar pe cine cunoști, cum te învîrți politic, ce combinații faci. Modelele din jur, cele care iau lumina ochilor prin strălucire, sînt adesea lipsite de consistență educațională. De la sportivi care detestă școala, dar au cîștiguri fabuloase, de la politicieni care și‑au lat diplomele la vîrste înaintate și pe la școli obscure, dar conduc țara, de la oameni de afaceri care au dat tunuri în afaceri cu statul, pînă la părinții de alături, adesea, care ilustrează aceste tipologii sau poate altele, care mi‑au scăpat aici. 

Tu, profesorul adesea sărac la port, poate uneori și la duh, căci și ție ți‑a dat puțin școala, cum să‑i mai poți pretinde elevului, cu exigență, să participe activ și serios la propria formare? Ești un nimeni, o bonă plătită prea generos. Valorile – citiți între ghilimele, citiți nonvalori – pe care societatea le‑a scos în evidență atîția și atîția ani sînt printre motivele care au dus, de asemenea, la acest loc codaș în ierarhia PISA. 

Regret, dar nu programele școlare sînt proaste. Au minusuri, unele sînt depășite, pot fi și trebuie să fie actualizate. Dar pe fond, nu un curriculum inadecvat duce la astfel de rezultate. Ci o proastă gestiune a motivației. Motivația a scăzut la profesori, motivația a scăzut la elevi. De aici trebuie să începem, de la motivație. De la a arăta că școala chiar contează. Și de la a demonstra asta. De la a demonstra prin tot ce înseamnă rețeaua socială, de la politică la afaceri și la piața muncii, de la sport la cercetare, de la presă la cultură, că nu șmecheria face sens, ci școala, educația corectă, solidă, consistentă. 

Putem să o ducem mai departe așa, cu ipocrizia. Să spunem cît de prost pregătiți sînt profesorii (chiar dacă unii așa sînt) și că sînt prea mult plătiți în consecință. Că avem programe școlare proaste (chiar dacă unele au nevoie de revizuiri consistente). Dacă nu dăm din nou autoritate și autonomie școlii și profesorului, dacă nu construim în societate imaginea modelelor de caracter, care au cîștigat în viață prin efort, muncă și corectitudine, vom rămîne tot pe locuri codașe. 

Ne confruntăm cu o realitate dureroasă și nu putem să evităm să recunoaștem că rezultatele testării PISA reflectă, într‑adevăr, o situație precară în sistemul nostru de învățămînt. Este simplu să arătăm cu degetul către profesori și către sistemul educațional, dar adevărata cauză a acestei stări de fapt rezidă în schimbările adînci și negative din mentalitatea noastră colectivă. De la devalorizarea rolului profesorului la prevalența unor valori superficiale în detrimentul efortului autentic și al educației solide, societatea noastră a contribuit în mod semnificativ la declinul sistemului de învățămînt. Este nevoie să recîștigăm respectul pentru educație, să revitalizăm motivația atît a profesorilor, cît și a elevilor și să promovăm modele de succes bazate pe integritate și corectitudine. Dacă nu reușim să readucem la viață valorile autentice și motivația în educație, riscul de a rămîne codași în clasamentele PISA va persista. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita Sindromul Metabolic
Sindromul metabolic este un grup de afecțiuni care apar împreună, crescând riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Iată care sunt cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita această boală.
image
Trei marmote filmate cum stau cu burta la soare și se joacă în iarbă VIDEO
Trei marmote au fost filmate în timp ce stau cu burta la soare și se joacă în iarbă, la Ocolul Silvic Vidraru din cadrul Romsilva.
image
Înghețata cu aromă de țuică de prune sau colivă: „La parastase, punem pahare individuale cu înghețată de colivă. Sunt și mulți curioși”
Ați încercat vreodată înghețata de colivă, de țuică de prune, bere neagră, ghimbir sau muștar? Toate acestea sunt creația unui producător de înghețată din București.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.