Victoria de la Istanbul

Publicat în Dilema Veche nr. 181 din 30 Iul 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Anul acesta, pe 14 aprilie, la Ankara, peste 300.000 de persoane au r─âspuns apelului organiza┼úiilor laice, protest├«nd ├«mpotriva inten┼úiei prim-ministrului Erdogan de a candida la pre┼čedin┼úia Republicii. Erdogan a renun┼úat ┼či l-a nominalizat pentru acest post, important prin deciziile atribuite de Constitu┼úie, pe ministrul Afacerilor Externe, Abdullah G├â┬╝l, a c─ârui so┼úie ├«┼či acoper─â p─ârul cu v─âlul tradi┼úional islamic. Renun┼úarea la acest v─âl este una dintre dogmele stabilite de Kemal Atat├â┬╝rk pentru existen┼úa statului laic turc: portul s─âu este interzis ├«n cl─âdirile publice, inclusiv universit─â┼úi. Prezen┼úa so┼úiei pre┼čedintelui - de altfel, o persoan─â cochet─â ┼či ┼čic - dar care, fie ┼či simbolic, nu vrea s─â renun┼úe la ├«nsemnele tradi┼úiei, a ├«nsemnat ├«n ochii opozi┼úiei acel moment de cotitur─â c├«nd statul turc renun┼ú─â la laicitatea care i-a permis modernizarea (at├«ta c├«t─â a fost), cererea de admitere ├«n Uniunea European─â ┼či speran┼úa ├«mp─ârt─â┼čit─â ├«n multe cabinete ministeriale ┼či state majore militare c─â democra┼úia este compatibil─â cu religia musulman─â. E greu de crezut c─â toate aceste obiective depind de v─âlul unei doamne ┼či, de altfel, rezultatul alegerilor din 22 iulie a demonstrat c─â exist─â o majoritate solid─â de acord cu politica Partidului Drept─â┼úii ┼či Dezvolt─ârii, condus de actualul prim-ministru Recep Erdogan. Demonstra┼úia din aprilie n-a fost sus┼úinut─â de votul din iulie. Dimensiunile victoriei dovedesc c─â exist─â o rezisten┼ú─â fa┼ú─â de politicile de secularizare prea abrupte sau fa┼ú─â de interven┼úia militar─â pentru salvarea democra┼úiei, a┼ča cum s-a mai ├«nt├«mplat de c├«teva ori ├«n ultimele decenii. 90% din popula┼úia Turciei este de religie musulman─â ┼či aceast─â identitate este ├«n afara oric─ârei discu┼úii. Diferen┼úele apar la nivel cultural, ├«n modul cum este tr─âit─â aceast─â apartenen┼ú─â. To┼úi se roag─â de cinci ori pe zi, dar un prim grup p─âstreaz─â cu stricte┼úe toate preceptele, "oameni care se descal┼ú─â ├«nainte de a intra ├«ntr-o cas─â, n-au citit ├«n via┼úa lor o carte, n-au fost ├«n via┼úa lor la un restaurant, iar cel de al doilea grup evolueaz─â conform standardelor vie┼úii occidentale, merg la cinema, citesc c─âr┼úi ┼či ziare, li se ├«nt├«mpl─â chiar s─â consume b─âuturi alcoolice, se consider─â mai evolua┼úi dec├«t cei din primul grup" (Gazetem - Istanbul). ├Än acest context, ezit─ârile exprese ale unor ┼ú─âri europene de a negocia cu Turcia intrarea ├«n UE nu fac dec├«t s─â consolideze convingerile celor din primul grup (de altfel majoritar) conform c─âruia Turcia trebuie s─â-┼či vad─â de propriul drum al─âturi de alte ┼ú─âri musulmane ┼či s─â nu ├«ncerce s─â intre ├«n combina┼úii unde nu este dorit─â. De sorginte religioas─â, partidului lui Erdogan nu i se poate aduce nici un repro┼č ├«n privin┼úa laicit─â┼úii, dovedind astfel c─â o forma┼úiune politic─â ├«n acord cu sentimentele majorit─â┼úii poate mai u┼čor opera asupra ideilor ei. Cu condi┼úia s─â vrea. Din 2002, de c├«nd este la putere, AKP nu a adoptat nici o decizie care s─â scoat─â la iveal─â tenta┼úia fundamentalist─â. Prezum┼úia de islamizare se ├«ntemeiaz─â pe presupunerea relelor inten┼úii. Un partid musulman moderat are mai multe ┼čanse de modernizare a unei ┼ú─âri cum e Turcia dec├«t un partid na┼úionalist (MHP), fidel amintirilor Imperiului Otoman, pled├«nd pentru o atitudine f─âr─â compromisuri fa┼ú─â de kurzi, sau de Partidul Republican al Poporului (st├«nga kemalist─â), excesiv de radical ├«n propunerile sale. Desigur, problema kurd─â (a independen┼úei cerute de organiza┼úiile ilegale, a autonomiei cerute de cele legale) r─âm├«ne una din "bubele" pe care orice majoritate trebuie s-o lecuiasc─â, ┼úin├«nd seama de evolu┼úiile ei ├«n ┼ú─ârile vecine ┼či ├«n special ├«n Irak. Victoria lui Erdogan a fost determinat─â nu at├«t de politic─â sau de ideologie, c├«t de economie. Cre┼čterea economic─â a fost continu─â ┼či rezultatele ai au ajuns ┼či p├«n─â la acei oameni care nu merg la cinema ┼či nu citesc c─âr┼úi. Voturile pentru Erdogan au venit de la patronat, de la intelectuali, de la tinerii activi ai "tradi┼úionali┼čtilor" ┼či "moderni┼čtilor". ├Än acest context, rolul de paznic al democra┼úiei atribuit armatei se poate diminua ┼či efortul Turciei de modernizare prin democratizare s─â continue prin competi┼úiile electorale, deocamdat─â modalitatea cea mai pa┼čnic─â de eliberare a patimilor. Oricum, dup─â victoria de duminic─â, doamna G├â┬╝l ├«┼či poate purta lini┼čtit─â e┼čarfele care ├«i ├«mpodobesc coafura.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.