Viața în afara rețelei
A picat Facebook! A picat Instagram! A picat Messenger! A picat și WhatsApp! Timp de șase ore, patru servicii oferite de aceeași companie au fost întrerupte de o defecțiune tehnică majoră. Un incident grav care ne aduce aminte cît de vulnerabili sîntem în raport cu tehnologia și cît de dependenți sîntem de rețelele sociale. În cele șase ore cît a durat acest blackout informațional, mulți și-au pus probabil întrebarea: „Dar dacă nu-și mai revine niciodată?”. Cum ar fi viața fără Facebook?
Puterea pe piață a unor companii precum Facebook, omniprezența lor în viața noastră, influența lor și – iată! – fragilitatea lor reprezintă, toate, o amenințare. În ultimii ani, Facebook a construit un întreg ecosistem de servicii social media care a devenit indispensabil, dar care nu e infailibil. Incidentul recent arată că acumularea de servicii sub un singur acoperiș reprezintă un risc nu doar pentru protecția datelor și pentru libera concurență pe piață. Sînt afectați direct clienții comerciali și utilizatorii obișnuiți. Întreruperea temporară a serviciilor e o lecție importantă pentru cei care se bazează pe funcționarea continuă și necondiționată a rețelelor sociale.
1,9 miliarde de utilizatori intră zilnic în contact cu unul sau mai multe dintre serviciile grupului. Mulți dintre ei folosesc serviciile doar pentru a comunica cu alte persoane. Unii oameni fac apeluri telefonice doar prin WhatsApp. Zeci de mii de companii își cheltuiesc o mare parte din bugetul publicitar pe reclame în rețeaua socială. Orice defecțiune face ca eforturile de marketing să devină invizibile. Pentru comerțul online, incidente precum cel de la începutul acestei săptămîni au consecințe și mai grave. Un magazin online pe Facebook nu este doar invizibil, ci și inaccesibil. Și, cu serviciile WhatsApp suspendate, se întrerupe orice legătură cu potențialii clienți. Multe companii vor încerca să-și reducă această dependență diversificîndu-și metodele de marketing și/sau căutînd clienți și în altă parte, în afara rețelei. Nu toate au această șansă a reinventării. Pentru că unele firme s-au dezvoltat exclusiv pe Facebook. Orice întrerupere temporară a serviciilor se traduce în pierderi însemnate.
Cealaltă lecție pe care o putem învăța după întreruperea serviciilor Facebook e legată de riscurile – și de oportunitățile – individuale. Utilizatorii avansați au învățat să facă distincția între informație și opinie, să sancționeze derapajele, să evite manipulările și și-au creat din Facebook un forum în care libertatea de exprimare este însoțită de responsabilitate și de bun-simț. În absența Facebook, acest spațiu public va migra spre alte zări virtuale și, cum mesajul nu se substituie mediului (the medium is not the message), mai mult ca sigur că vor apărea „bule” paralele pe alte platforme, eventual integrabile. Alternative tehnice există deja (fiecare dintre serviciile oferite de Facebook are cel puțin cîte un echivalent oferit de alte companii) și se vor mai găsi. Întrebarea e dacă există o alternativă la acest tip de angajament comunicațional. Adică dacă mai e imaginabilă o viață cu totul în afara rețelelor sociale, o viață socială epurată de orice fel de prelungire virtuală prin tehnologie. E o întrebare pe care o lansez, aici, cititorilor...
