Veşti bune, veşti proaste

Publicat în Dilema Veche nr. 682 din 16-22 martie 2017
Veşti bune, veşti proaste jpeg

De la un timp, știrile nu mai sînt bune sau proaste. Asta era demult, pe cînd lumea avea un oarecare numitor comun. Acum, știrile sînt bune și proaste deopotrivă. Mai precis, știrea este bună pentru unii și proastă pentru alții. Cu cît este mai bună pentru unii, cu atît este mai proastă pentru alții. Observația aceasta nu spune multe despre știri ca atare (probabil că ele au fost dintotdeauna așa cum sînt și astăzi), cît despre noi și despre lumea în care trăim. Mă gîndesc, de pildă, la știrea apărută acum cîteva zile: în prima lună a administrației Trump, numărul celor care au intrat ilegal în Statele Unite prin frontiera sudică a scăzut. Un raport al US Customs and Border Patrol arată că în intervalul menționat au trecut frontiera ilegal cam 18.000 de persoane, comparativ cu 31.000 de persoane în luna precedentă. Raportul este cu atît mai surprinzător cu cît, spun polițiștii americani de frontieră, de regulă, în luna februarie se înregistrează o creștere cu aproape 20% a trecerilor ilegale de frontieră dinspre Mexic, față de luna ianuarie. Trend-ul rămîne să fie confirmat pentru că, spun polițiștii, în lunile de primăvară se consemnează cea mai înaltă rată de trecere ilegală a frontierei din întregul an. Vom vedea cum va fi în primăvara asta. Nu mai este cazul să spun cine primește, astfel, o veste bună și cine primește o veste proastă.

Totuși, măsurile pe care administrația Trump le preconizează pentru consolidarea graniței cu Mexicul (de la construirea zidului la angajarea altor cîteva mii de ofițeri de imigrație și poliție de frontieră) nu au fost încă implementate – ele sînt fie doar anunțate, fie abia aprobate la nivel înalt. Pînă cînd vom vedea (dacă vom vedea!) zidul și creșterea efectivelor americane la frontieră va mai curge apă pe Rio Grande. Ceea ce a dus la scăderea numărului de treceri ilegale de frontieră pare a fi o combinație interesantă între unele decizii administrative ale administrației Trump, care a emis mai multe ordine ce întăresc aplicarea legilor existente, și agresivitatea retorică a președintelui în această chestiune. Este foarte posibil ca America lui Trump să li se pară celor doritori să treacă ilegal frontiera mai puțin prietenoasă decît li se părea America lui Obama. Fapt este că se raportează o anumită descurajare a trecerilor ilegale de frontieră. Hărțuită din toate părțile și sabotată la mai toate nivelurile, administrația Trump avea nevoie de o veste bună. Însă veștile bune trec greu spre urechea publicului, veștile proaste le eclipsează întotdeauna.

Acum, Trump resimte frustrarea pe care o dă cuiva care face bine faptul că ceea ce face se acoperă ușor cu orice prostioară „de rău“. Printr o remarcabilă ironie a destinului, Trump simte pe pielea lui ce înseamnă campania de presă negativă. În campania electorală, Trump a bombardat-o pe Clinton cu chestii mai degrabă minore, dar rele, care au acoperit cu totul încercările democratei de a livra mesaje pozitive. Acum, lui Trump îi este imposibil să impună în presă titluri pozitive chiar dacă, ici-colo, are realizări. Știm că o bîrfă cu parfum de credibilitate, chiar dacă e vagă, acoperă o statistică serioasă, cu condiția ca bîrfa să fie „de rău“. Descreșterea imigrației ilegale dinspre Mexic, primele întoarceri în America ale unor locuri de muncă sau victoriile ce par a fi decisive împotriva ISIS nu înseamnă nimic dacă undeva se publică o informație de genul „un apropiat al lui Trump (nu se spune care) a vorbit (nu se spune ce) cu cineva (nu se spune precis cu cine) înainte de alegerile din noiembrie 2016 (nu se spune cînd)“. Dar, să fim drepți, există și vești proaste consistente pentru Trump. Spre fericirea antitrumpiștilor, firește…

Poate că cea mai proastă veste a ultimelor zile pentru Donald Trump este că, în imensul aparat birocratic care îi servește administrația, lucrează foarte mulți oameni care nu doar că îi sînt ostili, dar par a face tot ce depinde de ei ca să-l vadă pe șeful suprem naufragiind tragic. Niciodată în istoria modernă americană un președinte nou instalat nu s-a confruntat cu un asemenea val de scurgeri de informații compromițătoare din interiorul aparatului.

Trump știa unde vine. O spusese el însuși încă din campania electorală: peste 90% din funcționarii Departamentului de Stat care au făcut donații în campania electorală și-au direcționat sprijinul spre Hillary Clinton. La fel au făcut peste 90% din donatorii din Departamentul Apărării și, în general, cam 80% din funcționarii întregii administrații de la Washington care au contribuit, ca cetățeni, la campania prezidențială. Cum se va descurca Trump cu atîția funcționari care îi doresc eșecul, nu știu.

În plus, unii comentatori avizați spun că Obama a lăsat unele capcane abil întinse înainte de a pleca. Fostul președinte a clasificat anume unele informații cu potențial compromițător pentru Trump la un nivel scăzut în sistemul de secretizare american, permițînd astfel ca un număr mare de oameni din Washington să aibă acces la ele. Evident, cu cît mai mulți oameni știu un secret, cu atît șansa ca acel secret să se afle public este mai mare. Un exemplu admis deja de mai toată lumea este acela al contactelor dintre oamenii lui Trump și ruși – rezultatele supravegherii firești a mișcărilor rusești au fost clasificate ca nivel relativ jos pe scara secretelor doar în ceea ce privește contactele acestora cu oamenii lui Trump. Altfel, accesul legal la acest gen de informații este foarte strict. Sigur, Obama a acționat absolut legal. El însuși a ordonat o anchetă generală asupra implicării Rusiei în campania electorală americană. Mai mult, Congresul a demarat propria anchetă pe acest subiect încă din ultimele zile ale administrației Obama. Monitorizarea operativilor ruși de pe teritoriul american a livrat informații relevante mai multor structuri ca urmare a declanșării acestor anchete. Astfel, scoaterea la iveală publică a informațiilor cu privire la contactele oamenilor lui Trump cu oamenii lui Putin nu se mai oprește. Este, totuși, de remarcat faptul că nici o informație de acest gen nu e foarte precisă: știm că X din anturajul lui Trump a întîlnit un rus. Ce rus? Ce au vorbit? Cum și de ce s-a pus la cale acea întîlnire? Ce efecte a avut acea întîlnire? Nu mai știm. Se produce, de fapt, o scurgere controlată de informații. Jurnalistul nu află totul pentru că acel „deep throat“ care îi dă informația nu i-o spune pe de-a-ntregul. Semn că sistemul dă presei suficient de mult cît să-l șubrezească pe Trump, dar nu suficient de mult cît să se șubrezească pe sine. Astfel, presa intră într-un rol dubios, căci face jocul unei tabere politice împotriva alteia. Sigur, imperativul informării publice rămîne. Presa trebuie să ne spună cu cine avem de-a face, de fapt, cînd îl privim pe președintele Americii. Dar nu despre dilemele presei vreau să vorbesc, ci despre acest fenomen uimitor al scurgerilor de informații.

Și, pentru ca scandalul să fie încă și mai aprins, o nouă campanie de dezvăluiri WikiLeaks a început: 9000 de documente CIA au fost scoase în public. Julian Assange, arogant, spune că CIA este de o crasă incompetență, fiind incapabilă să-și apere secretele, și că are multe alte documente, dar ezită să le dea publicității pentru că încă evaluează impactul publicării lor.

Hotărît lucru: de administrația Trump se lipesc mai degrabă veștile proaste! Semn nu tocmai bun.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Nicușor Dan și CCR FOTO Mediafax
Cine are dreptate în disputa Nicușor Dan vs CCR. Expert: „Să bagatelizezi un principiu liberal atât de important e greu de calificat”
Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional și conferențiar la Universitatea București, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, în ce măsură Curtea Constituțională a procedat corect când a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan privind unele ambiguități ale „legii Vexler”.
Familia Kennedy Sursa: John F. Kennedy Library / domeniu public
Familia Kennedy: saga unei dinastii între glorie, tragedii și blesteme care încă tulbură America
Familia Kennedy — o dinastie americană marcată de glorie politică și tragedii profunde, al cărei destin continuă să fascineze și să ridice întrebări despre un posibil blestem.
Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa Naţională a PCR din decembrie 1977 (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 2/1977)
Îl ai prin casă? Acest obiect din vremea lui Ceaușescu poate valora o mică avere
Deși epoca lui Nicolae Ceaușescu a rămas de mult în urmă, unele obiecte din acea perioadă continuă să atragă atenția colecționarilor. Un exemplu notabil este un album aparent banal, dar care poate aduce posesorului o sumă considerabilă de bani.
Panoramă  Muntele Fiji FOTO Shutterstock jpg
O țară asiatică a creat un birou special pentru a gestiona problemele cu străinii. Motivele din spatele deciziei
Japonia a înființat un birou pentru gestionarea relațiilor cu cetățenii străini, inclusiv turiștii, înainte de alegerile parlamentare de duminică. Problema găsește ecou în țară și se află pe agenda politică.
ochelari magazin optica medicala Foto Shutterstock jpg
Mai este obligat angajatorul să plătească ochelarii angajatului, în contextul măsurilor de austeritate?
Discuțiile legate de obligativitatea angajatorilor de a plăti ochelarii angajaților, în contextul măsurilor de austeritate impuse de Guvern, au luat amploare în ultima perioadă, persoanele interesate întrebându-se dacă este sau nu un beneficiu extrasalarial.
ucraina gif gif
Un clip dramatic arată cât de periculos a devenit câmpul de luptă din Ucraina
Transportul trupelor pe front a devenit la fel de periculos ca menținerea lui întrucât timpul de reacție al dronelor e acum de câteva secunde. E posibil ca ucrainenii să fi găsit totuși o soluție - una la limită, dar care le-ar permite să economisească timp prețios, relatează Euromaidan.
pepeni verzi si galbeni ghimpeteni, olt, iulie 2025   foto arhiva ionut craciun (4) jpeg
Produsul verii, cumpărat de la gheață, aduce profit mai târziu decât se așteptau producătorii. „Am găsit o soluție pentru umbrire”
Unul dintre cele mai cumpărate produse ale verii a fost scos pe piață cu două săptămâni mai târziu decât anul trecut, produsele similare de import afectând profitul fermierilor autohtoni. Va fi în schimb disponibil pentru clienți până aproape de sfârșitul toamnei.
masuri austeritate foto Shutterstock
Lista tuturor măsurilor de austeritate din pachetele 1, 2 și 3. Ce cuprinde reforma administrativă
În ultimele două săptămâni, guvernanții au propus și prezentat o serie de măsuri fiscale, menite să reducă deficitul bugetar și să reorganizeze administrația publică astfel încât să fie reduse drastic cheltuielile statului. Toate aceste măsuri de austeritate sunt cuprinse în 3 pachete.
Stațiunea Băile Herculane  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (31) JPG
Turiștii străini impresionați de Băile Herculane: „Peisajul de altădată e fascinant, dar unele clădiri sunt aproape să se dărâme”
Băile Herculane au redevenit una dintre stațiunile cele mai vizitate din România, dar starea dezolantă a multor clădiri emblematice ale sale continuă să îi îngrijoreze pe turiști.