Valul de populism, varianta de var─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 905 din 12 ÔÇô 18 august 2021
646x404 jpg

├Än plin─â var─â, opozi╚Ťia politic─â la guvern se ├«nte╚Ťe╚Öte. Iar temele economice nu lipsesc, purtate ├«n mass-media de diver╚Öi politicieni din Opozi╚Ťie sau de o serie de comentatori.

Temele de dezbatere nu fac dec├«t s─â le reia pe cele vechi ╚Öi s─â le mai ├«mbibe ├«nc─â o dat─â cu populism. Astfel, se ÔÇ×re├«nc─âlzescÔÇŁ subiectele de campanie electoral─â, precum pensii, salarii, infla╚Ťie, deficite sau na╚Ťionalismul economic. Un comentator explic─â la o televiziune de unde se pot lua banii pentru cre╚Öterea pensiilor. Iar sursele s├«nt toate doar teoretice, pentru c─â banii ar trebui s─â vin─â din cre╚Öterea ├«ncas─ârilor bugetare. Dar orice specialist ╚Ötie c─â o cre╚Ötere de cheltuieli bugetare permanente, cum este m─ârirea pensiilor, nu se poate baza pe venituri incerte, ci doar pe ├«ncas─âri realizate. Deci solu╚Ťiile invocate nu s├«nt realiste, ci pur populiste.

Exist─â o critic─â repetat─â ├«n mod constant, ╚Öi anume aceea c─â anul acesta nu cresc pensiile. Se trece cu vederea cre╚Öterea punctului de pensie cu 14%, de anul trecut, un procentaj ridicat, care acoper─â ├«n avans chiar ╚Öi infla╚Ťia mare de anul acesta. ├Än orice caz, o cre╚Ötere a punctului de pensie cu 40% era practic imposibil─â prin prisma situa╚Ťiei bugetului ╚Öi a punctelor de vedere exprimate de agen╚Ťiile de rating.

Opozi╚Ťia politic─â nu a ratat nici prilejul rectific─ârii bugetare pentru a crea confuzie. De exemplu, veniturile bugetare din contribu╚Ťiile de asigur─âri au crescut, iar Opozi╚Ťia a cerut imediat ca banii ├«ncasa╚Ťi ├«n plus s─â fie folosi╚Ťi pentru cre╚Öterea pensiilor. Problema este c─â surplusul de venituri ob╚Ťinut nu face dec├«t s─â mic╚Öoreze deficitul fondului de pensii.

Este, de asemenea, mult populism s─â afirmi c─â ├«ncas─ârile suplimentare din contribu╚Ťiile de asigur─âri au fost alocate c─âtre fondul de rezerv─â al Guvernului ├«n loc s─â fie crescute pensiile. De fapt, ├«ntre sume nu este nici o leg─âtur─â. Dar problema utiliz─ârii fondului de rezerv─â r─âm├«ne. Guvernul C├«╚Ťu perpetueaz─â o practic─â veche, netransparent─â ╚Öi subiectiv─â, ╚Öi anume alocarea de bani c─âtre administra╚Ťiile locale, de obicei c─âtre primari din acelea╚Öi partide cu cele aflate la guvernare, prin fondul de rezerv─â.  

Este hazliu s─â ├«l vezi pe pre╚Öedintele PSD Marcel Ciolacu spun├«nd c─â actualul guvern a dus Rom├ónia la cel mai mare deficit bugetar, cel mai mare deficit comercial ╚Öi cea mai ridicat─â infla╚Ťie din Uniunea European─â. Pe de o parte, nu este exact, pentru c─â ├«n materie de deficit bugetar, anul trecut, au fost mai multe state europene care au dep─â╚Öit Rom├ónia (9,2% din PIB). Este vorba despre Spania (11% din PIB), Malta (10,1%), Grecia (9,7%), Italia (9,5%), Belgia (9,4%) ╚Öi Fran╚Ťa (9,2% din PIB). Deci Rom├ónia nu este deloc ╚Ťara european─â cu cel mai mare deficit bugetar.

├Än schimb, ├«n anul 2018, un an ├«n care PSD se afla la guvernare, Rom├ónia a ├«nregistrat al doilea cel mai mare deficit bugetar din UE (2,9% din PIB), fiind dep─â╚Öit─â doar de Cipru, cu 3,5% din PIB. ├Än ceea ce prive╚Öte infla╚Ťia ╚Öi deficitul comercial, Rom├ónia avea cifre mari, la nivel european, ├«nc─â din perioada 2017-2018. De exemplu, ├«n 2018, Rom├ónia ╚Öi Estonia ├«ncheiau anul cu o infla╚Ťie de 3% ╚Öi, respectiv, 3,3%, aproape dublu fa╚Ť─â de zona euro, unde se ├«nregistra un nivel de 1,6%. Ceea ce arat─â c─â PSD a ├«nregistrat exact aceea╚Öi lips─â de performan╚Ť─â economic─â pe care acum o repro╚Öeaz─â actualului Executiv. Cu o singur─â ╚Öi important─â diferen╚Ť─â: guvernarea PSD nu s-a confruntat cu o pandemie ╚Öi cu un climat mondial infla╚Ťionist.

Pentru c─â infla╚Ťia, repro╚Öat─â Guvernului C├«╚Ťu, este de fapt, ├«n acest moment, un fenomen global. Cauzele s├«nt clare. ├Än primul r├«nd, cre╚Öterea pre╚Ťurilor la produsele energetice, ╚Ťi╚Ťei, gaze naturale, energie electric─â. Dac─â anul trecut pre╚Ťul ╚Ťi╚Ťeiului atingea valori minime record, acum a urcat spectaculos tr─âg├«nd ├«n sus ╚Öi tariful gazelor naturale.

├Än al doilea r├«nd, apetitul pentru consum manifestat ├«n toate marile economii a f─âcut ca nivelul cererii s─â creasc─â, uneori spectaculos, ╚Öi, drept urmare, produc─âtorii de bunuri ╚Öi servicii ╚Öi-au ajustat pre╚Ťurile ├«n func╚Ťie de pia╚Ť─â.

├Än al treilea r├«nd, politicile b─âncilor centrale, de stimulare a economiilor ╚Öi de punere de bani ├«n circula╚Ťie, la care s-au ad─âugat m─âsurile de sprijin luate ├«n timpul crizei sanitare, au f─âcut ca firmele ╚Öi consumatorii s─â aib─â bani care s-au dus, par╚Ťial, c─âtre consum.

├Än al patrulea r├«nd, exist─â ├«n continuare un blocaj al unor lan╚Ťuri de aprovizionare. S├«nt comenzi care sosesc t├«rziu din China, pre╚Ťul transportului interna╚Ťional cu containere s-a dublat, iar semiconductorii au ar─âtat cum pot fi blocate unele industrii ├«n lipsa unor componente electronice esen╚Ťiale pentru produsul finit.

Toate aceste evolu╚Ťii au dus la cre╚Öterea generalizat─â a pre╚Ťurilor, o infla╚Ťie pe care b─âncile centrale o consider─â tranzitorie (poate pentru a-╚Öi face curaj) ╚Öi de aceea am├«n─â luarea unor m─âsuri de politic─â monetar─â precum cre╚Öterea dob├«nzii sau reducerea treptat─â a programelor de achizi╚Ťie de obliga╚Ťiuni suverane.

├Än Rom├ónia, Guvernul a decis s─â opreasc─â facilitatea oferit─â consumatorilor casnici sau non-casnici prin care ace╚Ötia nu puteau fi debran╚Öa╚Ťi sau deconecta╚Ťi de la re╚Ťeaua de utilit─â╚Ťi ├«n cazul ├«n care nu ├«╚Öi achit─â factura curent─â. M─âsura a fost instituit─â odat─â cu starea de alert─â ╚Öi i-a vizat pe consumatorii afla╚Ťi ├«n dificultate, dar a devenit ╚Öi un refugiu pentru cei care nu au vrut s─â pl─âteasc─â. Chiar dac─â starea de alert─â se men╚Ťine, economia cre╚Öte, veniturile s├«nt, ├«n medie, mai mari dec├«t anul trecut, iar rata ╚Öomajului este redus─â. De aceea, anularea m─âsurii este logic─â, dar acest lucru nu ├«i opre╚Öte pe populi╚Öti s─â anun╚Ťe un adev─ârat dezastru pentru cei care nu pot sau nu vor s─â ├«╚Öi pl─âteasc─â facturile ├«n urm─âtoarele 90 de zile.

În concluzie, pînă să fie atinsă de un nou val de pandemie, România este lovită de un val de populism. De COVID-19 vom scăpa, populismul, însă, va rămîne.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.