Valul de populism, varianta de vară

Publicat în Dilema Veche nr. 905 din 12 – 18 august 2021
646x404 jpg

În plină vară, opoziția politică la guvern se întețește. Iar temele economice nu lipsesc, purtate în mass-media de diverși politicieni din Opoziție sau de o serie de comentatori.

Temele de dezbatere nu fac decît să le reia pe cele vechi și să le mai îmbibe încă o dată cu populism. Astfel, se „reîncălzesc” subiectele de campanie electorală, precum pensii, salarii, inflație, deficite sau naționalismul economic. Un comentator explică la o televiziune de unde se pot lua banii pentru creșterea pensiilor. Iar sursele sînt toate doar teoretice, pentru că banii ar trebui să vină din creșterea încasărilor bugetare. Dar orice specialist știe că o creștere de cheltuieli bugetare permanente, cum este mărirea pensiilor, nu se poate baza pe venituri incerte, ci doar pe încasări realizate. Deci soluțiile invocate nu sînt realiste, ci pur populiste.

Există o critică repetată în mod constant, și anume aceea că anul acesta nu cresc pensiile. Se trece cu vederea creșterea punctului de pensie cu 14%, de anul trecut, un procentaj ridicat, care acoperă în avans chiar și inflația mare de anul acesta. În orice caz, o creștere a punctului de pensie cu 40% era practic imposibilă prin prisma situației bugetului și a punctelor de vedere exprimate de agențiile de rating.

Opoziția politică nu a ratat nici prilejul rectificării bugetare pentru a crea confuzie. De exemplu, veniturile bugetare din contribuțiile de asigurări au crescut, iar Opoziția a cerut imediat ca banii încasați în plus să fie folosiți pentru creșterea pensiilor. Problema este că surplusul de venituri obținut nu face decît să micșoreze deficitul fondului de pensii.

Este, de asemenea, mult populism să afirmi că încasările suplimentare din contribuțiile de asigurări au fost alocate către fondul de rezervă al Guvernului în loc să fie crescute pensiile. De fapt, între sume nu este nici o legătură. Dar problema utilizării fondului de rezervă rămîne. Guvernul Cîțu perpetuează o practică veche, netransparentă și subiectivă, și anume alocarea de bani către administrațiile locale, de obicei către primari din aceleași partide cu cele aflate la guvernare, prin fondul de rezervă.  

Este hazliu să îl vezi pe președintele PSD Marcel Ciolacu spunînd că actualul guvern a dus România la cel mai mare deficit bugetar, cel mai mare deficit comercial și cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. Pe de o parte, nu este exact, pentru că în materie de deficit bugetar, anul trecut, au fost mai multe state europene care au depășit România (9,2% din PIB). Este vorba despre Spania (11% din PIB), Malta (10,1%), Grecia (9,7%), Italia (9,5%), Belgia (9,4%) și Franța (9,2% din PIB). Deci România nu este deloc țara europeană cu cel mai mare deficit bugetar.

În schimb, în anul 2018, un an în care PSD se afla la guvernare, România a înregistrat al doilea cel mai mare deficit bugetar din UE (2,9% din PIB), fiind depășită doar de Cipru, cu 3,5% din PIB. În ceea ce privește inflația și deficitul comercial, România avea cifre mari, la nivel european, încă din perioada 2017-2018. De exemplu, în 2018, România și Estonia încheiau anul cu o inflație de 3% și, respectiv, 3,3%, aproape dublu față de zona euro, unde se înregistra un nivel de 1,6%. Ceea ce arată că PSD a înregistrat exact aceeași lipsă de performanță economică pe care acum o reproșează actualului Executiv. Cu o singură și importantă diferență: guvernarea PSD nu s-a confruntat cu o pandemie și cu un climat mondial inflaționist.

Pentru că inflația, reproșată Guvernului Cîțu, este de fapt, în acest moment, un fenomen global. Cauzele sînt clare. În primul rînd, creșterea prețurilor la produsele energetice, țiței, gaze naturale, energie electrică. Dacă anul trecut prețul țițeiului atingea valori minime record, acum a urcat spectaculos trăgînd în sus și tariful gazelor naturale.

În al doilea rînd, apetitul pentru consum manifestat în toate marile economii a făcut ca nivelul cererii să crească, uneori spectaculos, și, drept urmare, producătorii de bunuri și servicii și-au ajustat prețurile în funcție de piață.

În al treilea rînd, politicile băncilor centrale, de stimulare a economiilor și de punere de bani în circulație, la care s-au adăugat măsurile de sprijin luate în timpul crizei sanitare, au făcut ca firmele și consumatorii să aibă bani care s-au dus, parțial, către consum.

În al patrulea rînd, există în continuare un blocaj al unor lanțuri de aprovizionare. Sînt comenzi care sosesc tîrziu din China, prețul transportului internațional cu containere s-a dublat, iar semiconductorii au arătat cum pot fi blocate unele industrii în lipsa unor componente electronice esențiale pentru produsul finit.

Toate aceste evoluții au dus la creșterea generalizată a prețurilor, o inflație pe care băncile centrale o consideră tranzitorie (poate pentru a-și face curaj) și de aceea amînă luarea unor măsuri de politică monetară precum creșterea dobînzii sau reducerea treptată a programelor de achiziție de obligațiuni suverane.

În România, Guvernul a decis să oprească facilitatea oferită consumatorilor casnici sau non-casnici prin care aceștia nu puteau fi debranșați sau deconectați de la rețeaua de utilități în cazul în care nu își achită factura curentă. Măsura a fost instituită odată cu starea de alertă și i-a vizat pe consumatorii aflați în dificultate, dar a devenit și un refugiu pentru cei care nu au vrut să plătească. Chiar dacă starea de alertă se menține, economia crește, veniturile sînt, în medie, mai mari decît anul trecut, iar rata șomajului este redusă. De aceea, anularea măsurii este logică, dar acest lucru nu îi oprește pe populiști să anunțe un adevărat dezastru pentru cei care nu pot sau nu vor să își plătească facturile în următoarele 90 de zile.

În concluzie, pînă să fie atinsă de un nou val de pandemie, România este lovită de un val de populism. De COVID-19 vom scăpa, populismul, însă, va rămîne.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Rezultatul protestelor împotriva turiștilor: stațiunile spaniole se golesc
Spaniolii furioși din cauza turismului în masă au primit exact ceea ce au cerut, deoarece Magaluf , unul dintre cele mai importante locuri de vacanță din Mallorca, este pe jumătate gol. De fapt, arată ca un oraş fantomă.
image
Alimentele pe care experții în siguranță alimentară nu le-ar mânca niciodată de la bufetul de mic dejun al unui hotel
Cu toţii suntem de acord că, în vacanţă, unul dintre avantajele de a sta la un hotel este bufetul de mic dejun inclus în pachetul achiziţionat. În acelaşi timp, ultimul lucru pe care ni-l dorim este să rămânem în cameră din cauza vreunei boli digestive.
image
Caravană electorală, atacată cu bâtele într-o comună din județul Buzău VIDEO
Lupta politică se duce și cu ciomagul, pe alocuri. O demonstrează filmarea realizată de membrii unei caravane electorale din comuna buzoiană Calvini, în care se vede cum sunt alergați și amenințați cu bâtele de un grup de săteni.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.