Valul de populism, varianta de vară

Publicat în Dilema Veche nr. 905 din 12 – 18 august 2021
646x404 jpg

În plină vară, opoziția politică la guvern se întețește. Iar temele economice nu lipsesc, purtate în mass-media de diverși politicieni din Opoziție sau de o serie de comentatori.

Temele de dezbatere nu fac decît să le reia pe cele vechi și să le mai îmbibe încă o dată cu populism. Astfel, se „reîncălzesc” subiectele de campanie electorală, precum pensii, salarii, inflație, deficite sau naționalismul economic. Un comentator explică la o televiziune de unde se pot lua banii pentru creșterea pensiilor. Iar sursele sînt toate doar teoretice, pentru că banii ar trebui să vină din creșterea încasărilor bugetare. Dar orice specialist știe că o creștere de cheltuieli bugetare permanente, cum este mărirea pensiilor, nu se poate baza pe venituri incerte, ci doar pe încasări realizate. Deci soluțiile invocate nu sînt realiste, ci pur populiste.

Există o critică repetată în mod constant, și anume aceea că anul acesta nu cresc pensiile. Se trece cu vederea creșterea punctului de pensie cu 14%, de anul trecut, un procentaj ridicat, care acoperă în avans chiar și inflația mare de anul acesta. În orice caz, o creștere a punctului de pensie cu 40% era practic imposibilă prin prisma situației bugetului și a punctelor de vedere exprimate de agențiile de rating.

Opoziția politică nu a ratat nici prilejul rectificării bugetare pentru a crea confuzie. De exemplu, veniturile bugetare din contribuțiile de asigurări au crescut, iar Opoziția a cerut imediat ca banii încasați în plus să fie folosiți pentru creșterea pensiilor. Problema este că surplusul de venituri obținut nu face decît să micșoreze deficitul fondului de pensii.

Este, de asemenea, mult populism să afirmi că încasările suplimentare din contribuțiile de asigurări au fost alocate către fondul de rezervă al Guvernului în loc să fie crescute pensiile. De fapt, între sume nu este nici o legătură. Dar problema utilizării fondului de rezervă rămîne. Guvernul Cîțu perpetuează o practică veche, netransparentă și subiectivă, și anume alocarea de bani către administrațiile locale, de obicei către primari din aceleași partide cu cele aflate la guvernare, prin fondul de rezervă.  

Este hazliu să îl vezi pe președintele PSD Marcel Ciolacu spunînd că actualul guvern a dus România la cel mai mare deficit bugetar, cel mai mare deficit comercial și cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. Pe de o parte, nu este exact, pentru că în materie de deficit bugetar, anul trecut, au fost mai multe state europene care au depășit România (9,2% din PIB). Este vorba despre Spania (11% din PIB), Malta (10,1%), Grecia (9,7%), Italia (9,5%), Belgia (9,4%) și Franța (9,2% din PIB). Deci România nu este deloc țara europeană cu cel mai mare deficit bugetar.

În schimb, în anul 2018, un an în care PSD se afla la guvernare, România a înregistrat al doilea cel mai mare deficit bugetar din UE (2,9% din PIB), fiind depășită doar de Cipru, cu 3,5% din PIB. În ceea ce privește inflația și deficitul comercial, România avea cifre mari, la nivel european, încă din perioada 2017-2018. De exemplu, în 2018, România și Estonia încheiau anul cu o inflație de 3% și, respectiv, 3,3%, aproape dublu față de zona euro, unde se înregistra un nivel de 1,6%. Ceea ce arată că PSD a înregistrat exact aceeași lipsă de performanță economică pe care acum o reproșează actualului Executiv. Cu o singură și importantă diferență: guvernarea PSD nu s-a confruntat cu o pandemie și cu un climat mondial inflaționist.

Pentru că inflația, reproșată Guvernului Cîțu, este de fapt, în acest moment, un fenomen global. Cauzele sînt clare. În primul rînd, creșterea prețurilor la produsele energetice, țiței, gaze naturale, energie electrică. Dacă anul trecut prețul țițeiului atingea valori minime record, acum a urcat spectaculos trăgînd în sus și tariful gazelor naturale.

În al doilea rînd, apetitul pentru consum manifestat în toate marile economii a făcut ca nivelul cererii să crească, uneori spectaculos, și, drept urmare, producătorii de bunuri și servicii și-au ajustat prețurile în funcție de piață.

În al treilea rînd, politicile băncilor centrale, de stimulare a economiilor și de punere de bani în circulație, la care s-au adăugat măsurile de sprijin luate în timpul crizei sanitare, au făcut ca firmele și consumatorii să aibă bani care s-au dus, parțial, către consum.

În al patrulea rînd, există în continuare un blocaj al unor lanțuri de aprovizionare. Sînt comenzi care sosesc tîrziu din China, prețul transportului internațional cu containere s-a dublat, iar semiconductorii au arătat cum pot fi blocate unele industrii în lipsa unor componente electronice esențiale pentru produsul finit.

Toate aceste evoluții au dus la creșterea generalizată a prețurilor, o inflație pe care băncile centrale o consideră tranzitorie (poate pentru a-și face curaj) și de aceea amînă luarea unor măsuri de politică monetară precum creșterea dobînzii sau reducerea treptată a programelor de achiziție de obligațiuni suverane.

În România, Guvernul a decis să oprească facilitatea oferită consumatorilor casnici sau non-casnici prin care aceștia nu puteau fi debranșați sau deconectați de la rețeaua de utilități în cazul în care nu își achită factura curentă. Măsura a fost instituită odată cu starea de alertă și i-a vizat pe consumatorii aflați în dificultate, dar a devenit și un refugiu pentru cei care nu au vrut să plătească. Chiar dacă starea de alertă se menține, economia crește, veniturile sînt, în medie, mai mari decît anul trecut, iar rata șomajului este redusă. De aceea, anularea măsurii este logică, dar acest lucru nu îi oprește pe populiști să anunțe un adevărat dezastru pentru cei care nu pot sau nu vor să își plătească facturile în următoarele 90 de zile.

În concluzie, pînă să fie atinsă de un nou val de pandemie, România este lovită de un val de populism. De COVID-19 vom scăpa, populismul, însă, va rămîne.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Un roman de știință
Bill Bryson nu este om de știință, nu are o formație științifică și, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare să aibă în spate un proces de înțelegere, de clarificare a unor lucruri, pînă la nivelul la care devin accesibile oricărui om cu o minimă educație academică.
Bătălia cu giganții jpeg
Datoria Europei
Nici Franța, nici Germania și nici – cu atît mai puțin! – Țările de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigențele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Mi-e greu să pricep de ce a certa pe toată lumea e o formă de „acțiune”.
Frica lui Putin jpeg
„Nu umiliți Franța, domnule președinte!”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat de două ori, nu o singură dată, că „nu trebuie umilită Rusia”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lecție pentru care mă tem că opulentul nostru continent, cu birocrația lui pe cît de groasă, pe atît de nevolnică, cu politicienii lui minusculi, nu este pregătit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
În primăvara anului 1897, la etajul al patrulea al școlii publice Cooper Union din Manhattan pe care o înființase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lungă istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a defăimării profesorilor a devenit la noi pandemică și are un gust nu amar, ci de-a dreptul grețos, cel puțin în percepția mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuză Occidentul să numească fascistă Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascistă Rusia lui Putin se explică prin contextul psiho-istoric al țărilor europene.
Un sport la Răsărit jpeg
Ce mai facem cu Naționala?
Ne torturează şi o torturăm, chestiune din care nimeni nu va rămîne întreg. Echipa României nu e altceva decît oglinda României.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neapărat ipocrizie, cum ar zice unii, ci politețe și meserie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Bătălia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.