ÔÇ×Vai mama lui...ÔÇť

Publicat în Dilema Veche nr. 745 din 31 mai - 6 iunie 2018
Pe undeva jpeg

├Än ultima vreme, formula familiar─â depreciativ─â (de exprimare a unei comp─âtimiri ironice) vai de mama (lui, ei, lor etc.) apare tot mai des ├«n ipostaza abreviat─â vai mama... Atest─ârile din mass-media ┼či din internet s├«nt numeroase; multe reproduc mesaje din lumea fotbalului ÔÇô ÔÇ×declara╚Ťii dure ├«naintea derby-ului cu CFR Cluj: ┬źS├«ntem la p─âm├ónt to┼úi, vai mama noastr─âÔÇť (sptfm.ro); ÔÇ×Lovin: ┬źS├«ntem vai mama noastr─â!┬╗ÔÇť (gsp.ro); ÔÇ×S├«ntem vai mama noastr─â to┼úi ┼či lumea a┼čteapt─â s─â juc─âm fotbalÔÇť (digisport.ro) ÔÇô sau provin din alte sfere ale vie┼úii publice rom├óne┼čti ÔÇô ÔÇ×G.B., f─âcut praf de un rival ├«n afaceri: ÔÇ×E analfabet r─âu! E vai mama lui, s─âracuÔÇÖ!ÔÇť (gazetadebistrita.ro) ÔÇô, inclusiv din stenograme ale dialogurilor dintre politicieni: ÔÇ×N-are nicio sta┼úie de asfalt, lucreaz─â numai ├«n combina┼úiiÔÇŽ are de dat bani la mult─â lume, e vai mama lui!ÔÇť (evz.ro). Formula a fost de altfel asumat─â ┼či de publici┼čti, care o plaseaz─â ├«n titlurile care urm─âresc captarea cu orice pre┼ú a aten┼úiei: ÔÇ×A ajuns vai mama lui: Mitea, ├«njurat de Andreea TonciuÔÇť (a1.ro); ÔÇ×C─âsu┼úa noastr─â... e vai mama ei pe l├«ng─â astea!ÔÇť (kanald.ro); ÔÇ×Taxe peste taxe pentru drumuri ┬źvai mama lor┬╗ÔÇť! (cugetliber.ro); ÔÇ×Vai mama lor! Click! vi-i prezint─â pe cei 12 concuren┼úi...ÔÇť  (click.ro).

Folosit─â exclamativ sau ca echivalent al unui adjectiv calificativ (peiorativ), formula redus─â nu mai are transparen┼úa sintactic─â a construc┼úiei originare. Interjec┼úia vai este atestat─â ├«nc─â din cele mai vechi texte rom├óne┼čti, ├«n care se poate vedea cum complementele ei sunt fie ├«n dativ (tiparul cult, solemn, Vai mie!), fie legate prepozi┼úional prin de (tiparul popular, larg r─âsp├«ndit, Vai de mine!). Construc┼úia cu de apare deja ├«n textele tip─ârite de Coresi, ├«n secolul al XVI-lea ÔÇô ÔÇ×O, vai de voi, p─âstorilor, carii pierde┼úi ┼či risipi┼úi oile turmei meale!ÔÇť (Evanghelia cu ├«nv─â┼ú─âtur─â, 1581) ÔÇô, este des utilizat─â ├«n Biblia de la Bucure┼čti (1688) ÔÇô ÔÇ×vai de mine, fata mea, m─â ├«mpiedeca┼či ├«ntru piedec─âÔÇť, iar ├«n secolul al XVIII-lea este utilizat─â de Cantemir, ├«n Istoria ieroglific─â ÔÇô ÔÇ×ca vai de capul lui c─âdzuÔÇť ÔÇô ┼či ├«n Divanul ÔÇô ÔÇ×O, vai de mine ┼či de mine, cum t─âlharilor, uciga┼čilor ┼či oamenilor r─âi m─â asameni!ÔÇť. Cele mai cunoscute v─âiet─âturi din textele vechi s├«nt probabil cele ale lui Neculce, ├«n formulele comparative ÔÇô ÔÇ×┼×i c├«ndu-l duc├Ę pe drum, ├«l puses─â ├«ntr-o sanie cu doi cai, unul albu ┼či unul murgu, ┼či cu hamuri de teiu, ca vai de d├«nsulÔÇť; ÔÇ×zlota┼čii, ca vai de capeteli lor, ├«mbla ┼čipurindu-s─â ÔÇô, dar mai ales ├«n exclama┼úiile patriotice: ÔÇ×Oh, oh, oh! vai, vai, vai di ┼úar─â! Ce vremi cumplite au agiunsu ┼či la ce cum┬şp─ân─â au c─âdzut !...ÔÇť.

Dic┼úionarul limbii rom├óne (├«n volumul XIII, partea I, Litera V, ap─ârut ├«n 1997) ilustreaz─â cu citate ├«ntinse pe multe pagini construc┼úiile ┼či valorile interjec┼úiei vai. Structura de (auto)comp─âtimire, de obicei cu valoare ironic-depreciativ─â, are de fapt multe variante, cu numeroase substitu┼úii metonimice ale persoanei: vai de capul lui, vai de pielea lui, de cojocul lui; vai de p─âcatele lui, de zilele lui, de sufletul lui, de steaua lui, de via┼úa lui...; vai de mama lui etc.. ├Äntre multele variante ├«nregistrate de dic┼úionarul academic (fa┼ú─â de care seria popular─â con┼úine, desigur, ┼či combina┼úii mai pu┼úin decente) nu se g─âsesc construc┼úii f─âr─â de.

Exist─â totu┼či sporadice atest─âri mai vechi ale formulei reduse vai mama lui, ├«n glosare ┼či culegeri de texte populare din secolul al XX-lea. Cele pe care le-am identificat deocamdat─â s├«nt din sud, de unde e posibil s─â fi pornit inova┼úia. ├Än Glosarul de cuvinte din jude┼úul V├«lcea, publicat de G.F. Ciau┼čanu ├«n Memoriile sec┼úiunii literare a Academiei Rom├óne, 1930-1931, este ├«nregistrat─â chiar formula vai-mama lui, echivalat─â cu vai de muiculeana lui, vai de muiculi┼úa lui, vai de capul lui etc. (p. 175). ├Än culegerea de proz─â popular─â epic─â a lui Ovidiu B├«rlea, din 1966, ├«n care limbajul popular este transcris cu mare acurate┼úe, formula apare ├«ntr-un basm cules din zona C├«mpulung-Muscel ├«n 1956 ÔÇ×Iar─â pi┼úigoiu a c─ârat, vai mama lui !ÔÇť (volumul II, p. 138). Putem presupune c─â formula, des folosit─â, s-a scurtat ├«n rostirea popular─â rapid─â, poate trec├«nd printr-o faz─â intermediar─â de tipul vai dÔÇÖ mama lui, sau pur ┼či simplu prin contaminare cu exclama┼úia vai, mam─â! sau cu impreca┼úiile ├«n care apare termenul mam─â (mama lui!...). R─âm├«ne surprinz─âtoare, oricum, r─âsp├«ndirea destul de rapid─â a inova┼úiei regionale ├«n registrul colocvial de azi. 

Tiparul pare s─â se extind─â ┼či la celelalte variante ale formulei depreciative: ÔÇ×┬źM. nu are bani s─â treac─â strada ┼či minte lumea c─â o s─â fac─â iar echip─â. Vai capul lui┬╗, a spus C. la sport.roÔÇť (evz.ro); ÔÇ×ma┼čina asta arat─â jalnic deocamdat─â. p├«n─â ┼či motoru arat─â vai pielea luiÔÇť (forum4tuning.ro). Poate c─â vorbitorii s├«nt atra┼či (con┼čtient sau incon┼čtient) de noutatea unei inova┼úii minore, care adaug─â o not─â de originalitate exprim─ârii. Nu cred, totu┼či, c─â aceasta va putea ├«nlocui structura tradi┼úional─â (vai de...); mai cur├«nd se va banaliza, r─âm├«n├«nd un simplu caz de varia┼úie.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti. A publicat, ├«ntre altele, volumele Limbaj ╚Öi politic─â (Editura Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti, 2007) ╚Öi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colec╚Ťia ÔÇ×Via╚Ťa cuvintelorÔÇť, 2010).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.