Va alimenta războiul din Ucraina proliferarea nucleară?

Joseph S. NYE, Jr.
Publicat în Dilema Veche nr. 954 din 21 – 27 iulie 2022
image

Cînd Uniunea Sovietică s-a dezmembrat, în 1991, Ucraina a moștenit o parte din arsenalul ei nuclear. Dar prin Memorandumul de la Budapesta din 1994, Ucraina a acceptat să returneze Rusiei aceste arme, în schimbul „garantării” suveranității și granițelor ei de către Rusia, Marea Britanie și SUA. Rusia a încălcat flagrant această promisiune, prin anexarea Crimeii în 2014, și a călcat în picioare Memorandumul prin invadarea Ucrainei, pe 24 februarie. Mulți observatori au conchis că Ucraina a făcut o greșeală fatală atunci cînd a renunțat la arsenalul nuclear (odinioară, al treilea cel mai mare din lume). Au oare dreptate?

La începutul anilor 1960, președintele american J.F. Kennedy a prezis că cel puțin 25 de state vor deveni puteri nucleare în următorul deceniu. Dar, în 1968, statele membre ale ONU au semnat un tratat de neproliferare care a restrîns posesia de arme nucleare la cele cinci state care deja le dețineau (SUA, Uniunea Sovietică, Anglia, Franța și China). Astăzi, sînt numai nouă state care dețin arme nucleare – cele cinci semnatare ale tratatului, plus Israel, Pakistan și Coreea de Nord, dar mai există și „statele intermediare” (țări care au capacitatea tehnologică de a produce rapid arme nucleare) care iau în considerare această opțiune.

Unii analiști sugerează că proliferarea ar putea fi ceva benefic, deoarece o lume de porci spinoși cu arme nucleare ar fi mai stabilă decît o lume de lupi nucleari și iepuri neînarmați. În opinia lor, Rusia nu ar fi îndrăznit să invadeze o Ucraină înarmată nuclear. Mai mult, ei se întreabă de ce anumite state trebuie să aibă dreptul de a deține arme nucleare, iar altele nu.

Alții sînt adepții interzicerii tuturor armelor nucleare, un obiectiv stabilit de Tratatul ONU asupra Interzicerii Armelor Nucleare din 2017, care a intrat în vigoare în 2021. În prezent, tratatul are 86 de semnatari și 66 de părți participante (chiar dacă nici unul dintre cele nouă state cu arme nucleare nu l-a semnat).

Scepticii acestei abordări argumentează că, deși suprimarea armelor nucleare ar putea fi o aspirație benefică pe termen lung, eforturile pripite de a o atinge ar putea crește instabilitatea și probabilitatea conflictului. Adevărata provocare etică, spun aceștia, constă nu atît în existența armelor nucleare, ci în probabilitatea utilizării lor. Ar fi fost poate mai bine dacă umanitatea nu ar fi descoperit în 1930 aplicațiile puterii fisiunii nucleare; dar cunoașterea nu poate fi suprimată, astfel încît e mai util să ne concentrăm pe reducerea riscurilor utilizării ei în războaie.

Să presupunem că trăiți într-un cartier în care au loc permanent spargeri, tîlhării și atacuri devastatoare. Într-o zi, unii dintre vecinii dvs. decid să-și echipeze casele cu dispozitive explozive puternice și mecanisme de declanșare cu fir, și să afișeze semne de avertizare pentru a-i descuraja pe intruși. Problema e că, dacă aceste dispozitive sînt declanșate, casa dvs. ar fi și ea avariată. Pe de altă parte, încercarea de a demantela rapid sistemul de protecție presupune și ea pericole considerabile.

Ce ați face în aceste condiții? I-ați putea ruga pe vecinii dvs. să folosească sistemul doar pentru a se apăra de intruși, nu pentru a-i amenința pe alții. I-ați putea încuraja să instaleze dispozitive care să reducă riscul accidentelor și le-ați putea cere despăgubiri pentru riscul pe care vi-l impun, prin includerea casei dvs. în aria protejată de semnele de avertizare. Și i-ați putea convinge să demanteleze sistemul la un moment dat, în viitor, cînd se vor găsi mijloace mai sigure de protecție.

Făcînd o analogie grosieră, cam de genul acesta sînt condițiile stabilite de Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNN) din 1968, și acesta e motivul pentru care invazia rusească în Ucraina este atît de devastatoare. Rusia nu numai că și-a încălcat garanția de securitate pe care a formulat-o explicit în Memorandumul de la Budapesta, dar ea a făcut aluzie și la escaladarea nucleară, pentru a-i descuraja pe alți actori să vină în ajutorul Ucrainei. Ceea ce slăbește tabuul care interzice tratarea armelor nucleare ca pe arme convenționale – o convenție pe care economistul laureat al Premiului Nobel Thomas Schelling a numit-o cea mai importantă normă globală din 1945 încoace.

Cu toate acestea, ar fi o greșeală să exagerăm răul pe care invazia din Ucraina l-a pricinuit regimului de neproliferare. În primul rînd, cei care cred că lecția învățată de alte state din această invazie e că deținerea de arme nucleare le-ar oferi mai multă siguranță simplifică excesiv istoria. Nu putem fi siguri că nu s-ar fi întîmplat nimic dacă Ucraina și-ar fi păstrat armele nucleare din era sovietică.

În fond, astfel de arme nu vin „din fabrică” gata pentru a fi folosite. Materialul fisionabil din rachetele sovietice cu rază lungă de acțiune staționate în Ucraina ar fi trebuit demontat, modificat și revalorificat. Ceea ce ar fi presupus nu numai timp și competență de specialitate, dar ar fi accelerat intervenția Rusiei. Atunci cînd statele se apropie de stadiul nuclear intermediar, ele intră într-o „vale a vulnerabilității” (Proceedings of the National Security Affairs Conference, 17-19 iulie, 1978) care le poate reduce securitatea și crește instabilitatea generală. Chiar și atunci cînd disuasiunea stabilă e imaginabilă într-o anumită regiune, a merge acolo poate fi foarte riscant.

Unii teoreticieni argumentează că, la fel cum armele nucleare au sporit prudența în rîndul marilor puteri, oferindu-le un „glob de cristal” în care să vadă distrugerea care ar urma unui război nuclear, răspîndirea armelor nucleare ar produce stabilitate și în rîndul unor rivali regionali de talie mai mică: porcii spinoși nucleari se vor comporta ca iepurii, nu ca lupii.

Dar nu toate regiunile sînt egale în ceea ce privește riscul de escaladare și nu putem fi siguri că toți liderii vor fi suficient de înțelepți ca să se uite la globurile lor de cristal. Regiunile diferă în privința numărului războaielor civile și a guvernelor răsturnate, a controlului civil al armatei, a securității comunicațiilor și protocoalelor de control al armelor. Dacă noile state nucleare prezintă un risc ridicat de utilizare a armelor nucleare – fie și din greșeală –, securitatea lor și a vecinilor lor va fi cu atît mai scăzută în „valea vulnerabilității”.

În ultimă instanță, dacă armele nucleare proliferează, șansele utilizării lor nechibzuite sau accidentale tind să crească, gestionarea unor potențiale crize nucleare devine mai complicată, iar implementarea unor mecanisme de control care să contribuie, într-o bună zi, la reducerea rolului armelor nucleare în politica globală devine tot mai dificilă. Pe scurt, cu cît e mai mare gradul de răspîndire a armelor presupus defensive, cu atît mai mare va fi riscul de a arunca în aer tot cartierul. Adevărata lecție pe care ne-o oferă războiul purtat de Rusia în Ucraina e despre importanța consolidării actualului TNN și evitarea acțiunilor care îl erodează.

Joseph S. Nye, Jr., profesor la Universitatea Harvard şi fost vicesecretar SUA al Apărării, e autorul, printre altele, al volumului Do Morals Matter? Presidents and Foreign Policy from FDR to Trump (Oxford University Press, 2020).

Copyright: Project Syndicate, 2022

www.project-syndicate-org

traducere de Matei PLEŞU

Foto: wikimedia commons

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.