„Ușor cu pianul...”

Publicat în Dilema Veche nr. 879 din 11 - 17 februarie 2021
„Cu bule“ jpeg

Expresia ușor cu pianul pe scări are mii de atestări în Internet, multe dintre acestea trimițînd la titlul unui volum de cronici literare publicat de Marin Sorescu în 1985 (și reeditat între timp). În discuțiile stîrnite în jurul sensului și originii expresiei, unii comentatori se întreabă dacă aceasta exista dinainte sau dacă nu cumva s-a impus doar datorită volumului lui Sorescu. Pot depune mărturie că expresia glumeață circula în anii ’80 în limbajul colocvial și apărea chiar în presă; nu am notat însă, pe atunci, ocurențele ei, iar în revistele și cărțile scanate pînă acum de diferite biblioteci nu este încă atestată.

Expresia este o invitație la calm, prudență, temperare a grabei, realizînd un act pragmatic de tipul sfatului sau al avertizării: „mai ușor cu pianul pe scări, cînd vorbiți de «calitatea profesorilor»” (edupedu.ro). Cel mai adesea este folosită, ironic, pentru a manifesta neîncrederea față de spusele interlocutorului. În cazul cărții lui Sorescu, rămîn deschise mai multe interpretări ale titlului, în general legate de dificultatea de a scrie cronici literare (destul de acide) despre autorii contemporani iritabili sau influenți.

Tendința vorbitorilor de azi este de a lega formula de ecouri din filmele mute, mai exact de o celebră comedie cu Stan și Bran (Laurel și Hardy), din 1932, cu titlul original The Music Box, cunoscută la noi ca Pianul. Dacă însă ținem cont de natura glumeață a expresiei și de registrul colocvial-argotic căreia aceasta îi aparține, vom presupune că aluzia cinematografică este un adaos ulterior, nu sursa directă a expresiei. Asupra originii acesteia aș lansa, cu prudența cuvenită, o ipoteză: tind să cred că elementul declanșator al inovației lingvistice a fost un joc de cuvinte. În terminologia muzicală românească pătrunsese, încă din secolul al XIX-lea, cuvîntul italienesc piano, pe care dicționarele noastre îl înregistrează ca termen de specialitate: „(indică modul de executare a unei bucăți muzicale) cu intensitate scăzută; încet” (DEX). În italiană, adverbul, avînd sensul „încet, lent”, nu este restrîns la sfera muzicală. În franceză, unde a fost împrumutat cu mult timp în urmă, adverbul italienesc are, ca și etimonul său, un sens mai general („lent, încet, fără grabă”) și o aplicabilitate mai largă. În Trésor de la langue française informatisé se oferă exemple din literatură, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în care piano era folosit interjecțional, chiar repetat (piano, piano), de pildă pentru a-i cere unui copil să nu mai plîngă.

Chiar dacă dicționarele noastre curente înregistrează doar sensul muzical al adverbului, sînt dovezi clare că și în română acesta se folosea și încă se folosește ca interjecție, cu rolul de apel la liniștire, în situații de viață cotidiană. Un exemplu în care este clară preluarea directă din italiană apare într-o scrisoare din 1853, citată de Al. Marcu în articolul său „Simion Bărnuțiu, Al. Papiu-Ilarian și Iosif Hodoș la studii în Italia” (în Memoriile Secțiunii Literare a Academiei Române, 1934-1936): „mai piano piano, toate-și au timpul său”. Și Eugen Lovinescu folosește adverbul, repetat, într-o construcție echivalentă cu încet-încet, în Pagini de război (1918): „porunca înveninată: Îmbogățiți-vă!. O gură o culege și piano, piano ți-o strecoară cu dibăcie în ureche”.

În același timp, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea, substantivul pian, desemnînd instrumentul muzical, avea foarte adesea în română forma piano, preluată ca atare din franceză, unde era o abreviere a împrumutului din italiană pianoforte (denumire care reunea două posibilități de interpretare, piano și forte). E posibil ca interjecția piano! („încet!”) să fi fost reasociată în română, prin joc de cuvinte, cu substantivul pian(o), după ce legătura etimologică nu mai era neapărat vizibilă pentru vorbitori. În acest fel, îndemnul piano! a fost reinterpretat, în glumă, ca „mai încet (mai ușor) cu pianul”, surpriză lexicală care putea fi dezvoltată prin aluzie la filmul comic cu Stan și Bran. Expresia mai are, de altfel, o dezvoltare ludică, printr-o pseudojustificare a avertizării: „Ușor cu pianul, că se varsă clapele” (okmagazine.ro); „mai ușor cu pianuʼ că se varsă clapele” (rumaniamilitary.ro); „ușurel cu pianul că se varsă clapele” (reno.ro). Din context se observă că expresia – cu micile ei variații – se folosește mai ales pentru a indica neîncrederea într-o opinie: „sînt suficient de multe cazuri cînd copii de 10 nu au făcut față exigențelor. Așa că mai încet cu pianul, că se varsă clapele…” (g4media.ro). Pentru această variantă poate exista și o altă explicație, prin metaforă: în Dicționarul de argou al limbii române al Ninei Croitoru Bobârniche (2003), pian apare cu sensul „gură”, mai ales în expresia a închide pianul, „a nu vorbi”. E obișnuită în argou metaforizarea gurii printr-un instrument muzical (muzicuță, ocarină, goarnă etc.). Expresia mai încet cu pianul, că se varsă clapele ar putea fi astfel tradusă ca o amenințare, pentru a face pe cineva să tacă (clapele pianului fiind eventual, în continuarea metaforei, dinții). În Dicționarul de argou al limbii române al lui G, Volceanov (2006) este înregistrată și varianta fugi cu pianul, că se varsă clapele!, echivalată cu actul verbal de alungare – „pleacă!”. Varianta pianului purtat pe scară și cea a vărsării clapelor apar și contaminate, cumulate: „cum se zice: mai ușor cu pianul pe scări, că se varsă clapele” (noi.md); „mai încet cu pianul pe scări, vedeți că se varsă clapele!” (hotnews.ro); „păi întîi las-o tu mai moale cu pianul pe scări, că se varsă clapele” (pescuitul.ro). Sînt și exemple de modificare a formulei prin adaptare la context, cu efecte uneori comic-absurde: „Uşor cu fiscalitatea pe scări!” (piatafinanciara.ro); „morala: mai ușor cu statistica pe scări că se varsă clapele” (campusnews.ro).

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Rezultatul protestelor împotriva turiștilor: stațiunile spaniole se golesc
Spaniolii furioși din cauza turismului în masă au primit exact ceea ce au cerut, deoarece Magaluf , unul dintre cele mai importante locuri de vacanță din Mallorca, este pe jumătate gol. De fapt, arată ca un oraş fantomă.
image
Alimentele pe care experții în siguranță alimentară nu le-ar mânca niciodată de la bufetul de mic dejun al unui hotel
Cu toţii suntem de acord că, în vacanţă, unul dintre avantajele de a sta la un hotel este bufetul de mic dejun inclus în pachetul achiziţionat. În acelaşi timp, ultimul lucru pe care ni-l dorim este să rămânem în cameră din cauza vreunei boli digestive.
image
Caravană electorală, atacată cu bâtele într-o comună din județul Buzău VIDEO
Lupta politică se duce și cu ciomagul, pe alocuri. O demonstrează filmarea realizată de membrii unei caravane electorale din comuna buzoiană Calvini, în care se vede cum sunt alergați și amenințați cu bâtele de un grup de săteni.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.