Unde vom fi poimîine?

Publicat în Dilema Veche nr. 214 din 24 Mar 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Întrebarea de mai sus este titlul aproximativ al unui film catastrofă de acum cîţiva ani, produs la Hollywood şi realizat de Roland Emmerich, regizor german sensibil la cauzele ecologice. Povestea e următoarea: din cauza încălzirii globale, planeta o ia razna, tsunami-uri uriaşe devastează toate coastele globului, tornade gigantice rad marile oraşe, iar Pămîntul intră într-o nouă epocă glaciară. Ce mai scapă din omenire se refugiază în emisfera sudică, de unde urmează să relanseze civilizaţia, încercînd să nu repete aceleaşi greşeli. Pentru americanul mediu acest film a însemnat mai mult decît o mie de discursuri despre încălzirea globală, ajutînd la apariţia unei conştiinţe ecologice în Statele Unite (conştiinţă care s-a mai consolidat de atunci, graţie unei alte producţii, Un adevăr incomod, documentar realizat de fostul vicepreşedinte american Al Gore). Mi-am amintit de cele două filme răsfoind proiectul Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a României lansat în dezbatere acum cîteva zile. Documentul schiţează modul în care se va dezvolta România pînă în 2030. Într-o ţară în care, în general, orizontul de timp este clipa, nu e de mirare că proiectul nu stîrneşte mare ecou. El merită însă studiat pentru că găsim date interesante. Aflăm de exemplu că România se dezvoltă economic - creşteri de 5-8% pe an în ultimii 8 ani -, dar se dezvoltă haotic, fără să ţină seama de puţinătatea resurselor pe care le mai are. Petrolul mai ajunge pentru 15 ani, uraniul (în condiţiile în care vrem să dezvoltăm energia nucleară), pentru mai puţin de 10. România exportă mult lemn şi nici nu se ştie exact care mai e suprafaţa împădurită, ultima evaluare serioasă a fondului forestier fiind făcută înainte de 1989! Sîntem ţara europeană care risipeşte cel mai mult energia, cam o treime pierzîndu-se între producător şi consumator. Izolarea termică a celor 80 de mii de blocuri moştenite din perioada comunistă ar costa cam 6 miliarde de euro (cam 5% din Produsul Intern Brut pe un an). Sigur, poluarea s-a redus în anii ’90 ca urmare a închiderii marilor combinate comuniste, dar apare sub noi forme. De exemplu, în timp ce majoritatea ţărilor Uniunii Europene luptă pentru a reduce ponderea transportului rutier al mărfurilor, în România el aproape că s-a dublat în ultimii 7 ani, numărul camioanelor crescînd cu 25% în aceeaşi perioadă. Infrastructura e în continuare vetustă, România fiind pe ultimul loc în clasamentul european al autostrăzilor. Cifrele proaste continuă, fie că e vorba de protecţia mediului, de educaţie sau de sănătate. Mai proastă decît cifrele e tendinţa: evoluţia economică a României din ultimii ani se bazează pe un model contrar evoluţiilor din Uniunea Europeană, unde dezvoltarea ţine cont de resurse. În România, e exact invers: se consumă resurse de parcă am fi ultima generaţie a ţării, fără interes pentru ce se va întîmpla peste 10 sau 20 de ani. Chiar dacă autorităţile române nu o spun foarte clar, Strategia pentru Dezvoltare Durabilă este tot o cerinţă a UE. Astfel de strategii au mai existat (fostul preşedinte Ion Iliescu a fost iniţiatorul uneia dintre ele), dar termenii erau prea vagi, iar mijloacele prin care urmau să fie atinse obiectivele nu erau clar definite. Bruxelles-ul a spus că nu ajunge. Ca urmare, în proiectul aflat în discuţie există obiective (atingerea nivelului mediu de dezvoltare al UE pînă în 2030), există şi soluţii (economisire de resurse, privilegierea transportului fluvial şi feroviar în locul celui rutier, stimularea serviciilor eficiente ecologic etc.). E nevoie însă de mai mult, de opţiuni privind felul în care se va dezvolta România. Va investi mult în infrastructură şi turism? - aşa cum a făcut Grecia - sau va privilegia educaţia şi cercetarea? - după cum a făcut Finlanda? În proiectul aflat în dezbatere se propune ca, pînă în 2013, suma alocată cercetării să fie triplată. Despre ce cercetare este însă vorba?, ce sectoare vor fi urmărite în primul rînd? Cum va fi reformată educaţia, dincolo de cei 6% din PIB pe care îi primeşte anual învăţămîntul? Toate aceste întrebări ar trebui în teorie să îşi găsească răspuns în urma zecilor de dezbateri care vor avea loc pînă la adoptarea Strategiei şi la care vor participa politicienii, societatea civilă, sindicatele etc. Mai rămîne ca şi dezbaterile să aibă consistenţă şi să nu fie doar evenimente "bifate" pe un calendar. În plus, odată adoptată, Strategia ar trebui şi pusă în practică, şi nu schimbată, în funcţie de interesele de moment ale partidelor aflate la guvernare. Altfel, peste 20 de ani, România riscă să fie o ţară cu diferenţe mari între bogaţi şi săraci, cu o economie secătuită de resurse, cu spaţii deşertificate şi un popor îmbătrînit.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.