Unde trasăm linia roșie?

Publicat în Dilema Veche nr. 865 din 5 - 11 noiembrie 2020
Bătălia cu giganții jpeg

Al doilea val al pandemiei, anticipat de specialiști, ne prinde la fel de nepregătiți ca debutul acestei crize. Doar că acum sîntem epuizați și parcă mai deznădăjduiți ca în primăvară. Știm deja că vaccinul care credeam că va ajunge pînă la sfîrșitul anului va sosi cel mai devreme la jumătatea anului viitor. Sistemele medicale sînt, aproape peste tot, depășite. Iar economia e în criză. Dilema e aceeași în toate statele: care sînt costurile pe care ni le putem permite pentru ca pandemia să nu se transforme într-o catastrofă pentru umanitate? Soluția rezonabilă aplicată (aproape) universal e distanțarea. Reducerea contactelor între oameni presupune costuri economice. Și suspendarea temporară a unor drepturi și libertăți. Virusul nu infectează doar oamenii, ci și societățile.

Mario Vargas Llosa nu e coronasceptic. În schimb, e foarte atent la relațiile de putere între stat și cetățean în contextul restrîngerii libertăților ca răspuns la pandemie.

Într-un interviu oferit recent cotidianului elvețian Neue Zürcher Zeitung, el atrage atenția că, dacă pandemia persistă, există riscul ca autoritățile să-și depășească atribuțiile și să acționeze împotriva spiritului Constituției. Guverne naționaliste precum cele din Polonia sau Ungaria se folosesc de pandemie pentru a restrînge libertățile fundamentale pentru mult timp – poate pentru totdeauna, spune el. „Cetățenii trebuie să fie acum foarte vigilenți. În Spania, cu precădere, sîntem mai sensibili la asta, deoarece am avut dictatura lui Franco timp de patruzeci de ani și a trebuit să luptăm ca să ne recîștigăm libertatea. Linia de demarcație între măsurile raționale de combatere a pandemiei și acapararea perfidă a puterii politice de către guverne e foarte îngustă.” Întrebarea e: unde trasăm această linie roșie? „Suedia și Norvegia au arătat că nu este necesar un lockdown național pentru a garanta sănătatea și siguranța cetățenilor. În acest sens, guvernele europene au reacționat excesiv. Cred că lockdown-ul e o greșeală. Nu s-a dovedit că restricția flagrantă a libertății are sens. Nu există absolut nici o dovadă în acest sens, nici empiric, nici logic. Dimpotrivă – libertatea este o resursă de putere în lupta împotriva virusului. Și bănuiesc că acum guvernele, sub semnul celui de-al doilea val, vor tinde din nou să exagereze. Singura întrebare este dacă și pentru cît timp majoritatea cetățenilor vor accepta acest lucru”, spune Mario Vargas Llosa în interviul acordat Neue Zürcher Zeitung.

Probabil s-a pripit cînd se îndoiește de eficiența măsurilor de distanțare socială: ea e dovedită științific. Însă are dreptate să fie îngrijorat în legătură cu renunțarea la scăderea standardelor democratice. Lupta cu pandemia e liberticidă.

Dacă principiul e constant, modul în care sînt aplicate aceste restricții în Europa e diferit de la o țară la alta sau de la un moment la altul al crizei. Ceea ce face uneori ca măsurile să pară arbitrare. Nu e de mirare că în Spania, în Italia, în Germania și în Franța stîrnesc tot mai multe proteste.

În Germania, opinia publică e măcinată de tratamentul inegal aplicat culturii, respectiv cultelor: teatrele și cinematografele s-au închis, bisericile rămîn, însă, deschise. De ce? Pe o scară valorică, libertatea religioasă nu poate fi departajată de libertatea de creație. Iar în ceea ce privește riscul de infectare, s-a demonstrat deja prin mai multe studii că posibilitatea de infectare la un spectacol, dacă sînt respectate toate măsurile de prevenție recomandate, e extrem de scăzută; în schimb, epidemiologii au depistat cîteva lanțuri de infectare legate de participarea la slujbe.

Să fie vorba atunci de superioritatea numerică a „beneficiarilor”? Dacă într-adevăr cei care participă regulat la slujbele religioase sînt mai numeroși decît spectatorii de teatru, cinema și concerte, așa cum susțin reprezentanții bisericilor, atunci măsura ar fi trebuit să fie aplicată exact invers. În logica reducerii contactelor între oameni ar fi fost mai adecvat să se restricționeze accesul la biserică, nu la instituțiile de cultură.

Un argument injust – spun ierarhii Bisericii, căci nu e o competiție între cultură și culte. Nu, nu e, nu ar trebui să fie, dar atunci de ce doar domeniul culturii e pedepsit?

Cei care justifică aceste măsuri spun că ele nu produc nici un fel de discriminare: libertatea de creație garantată de Constituție e menținută chiar și în intervalul în care accesul publicului la teatru, la cinema, la concert sau la muzeu e interzis: creatorii pot produce cultură și în afara contextului instituțional. Pe cînd, dacă s-ar interzice accesul în locurile de cult, s-ar restrînge implicit libertatea religioasă, căci manifestarea credinței nu se poate exprima decît în biserici, moschei și sinagogi. E, evident, o înțelegere eronată, ca să nu spun tendențioasă atît a culturii, cît și a cultelor.

Pînă la urmă, impresia că religia e mai importantă pentru stat decît cultura este devastatoare. Nu, nu e o falsă problemă. E vorba despre valori. Și despre influență politică. Un episcop ori un patriarh e mult mai bine plasat, politic, decît o mie de artiști.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Motanul-vedetă de pe Muntele Ceahlău. Portocală cutreieră cabanele la 2.000 metri altitudine. „E mai tare decât caprele negre“ FOTO
Portocală, un motan botezat de turiști cu acest nume după culoarea blănii, pare că-i la el acasă pe Muntele Ceahlău, fiind întâlnit prin preajma cabanelor.
image
Pacostea care a terorizat Parisul și New York-ul „se mută” la București. „A fost un chin până au scăpat de ele”
Piața imobiliară dă semne de declin în București și în marile orașe ale țării. Pe lângă prețurile imense și problemele cauzate de lipsa finanțării bancare, cei care vor să-și cumpere un apartament riscă să se confrunte și cu o nouă problemă, greu de imaginat până de curând
image
Hagi „fierbe“: Ianis, amenințat cu excluderea de la Euro 2024! Declarațiile care nasc o situație explozivă
Selecționerul Edward Iordănescu e „mut“ după calificarea la Campionatul European. În schimb, tatăl său tocmai l-a băgat într-o situație delicată, nominalizând jucătorii care n-ar merita să fie la turneul final, date fiind situațiile lor actuale la echipele de club.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.