Unde cercetare nu e, nici inovare nu e. Dar cui îi trebuie?

Publicat în Dilema Veche nr. 912 din 30 septembrie – 6 octombrie 2021
Unde cercetare nu e, nici inovare nu e  Dar cui îi trebuie? jpeg

România ocupă locul 48 în Indexul Global al Inovării pe 2021, fiind devansată de Ungaria și Bulgaria și Slovacia (clasate pe locurile 34, 35, respectiv 37). Pe prima poziţie în clasamentul realizat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) se află Elveția, urmată, în Top 10, de Suedia, SUA, Marea Britanie, Coreea de Sud, Olanda, Finlanda, Singapore, Danemarca și Germania.

În ultimul deceniu, Coreea de Sud a urcat de pe locul 10 pe 5, Franța de pe 22 pe 11, iar China de pe 14 pe 12.

Indexul creat în 2007 de OMPI – agenție a ONU – are la bază 80 de criterii, grupate în două categorii: mijloacele alocate inovării (în special infrastructură și capital uman) și rezultatele efective. Raportul organizației pe acest an, dat publicității la 20 septembrie, constată că investițiile în inovare au rezistat bine pandemiei, la nivel global. Documentul critică, însă, faptul că 31 de economii au performanțe sub așteptări în materie de investiții în inovație, între acestea aflându-se și trei state din UE (România, Grecia și Lituania).

În urmă cu o săptămână, un raport al Eurostat – forul statistic al UE – atrăgea atenția asupra alocării infime a României pentru cercetare și dezvoltare: numai 15 euro în medie pe cap de locuitor (ceea ce ne aruncă pe ultimul loc în UE), sub Bulgaria (21 de euro) și Ungaria (39 de euro). Topul european al bugetelor dedicate cercetării și dezvoltării este condus de Luxembourg (648 de euro/persoană), urmat de Danemarca (519 euro) și Germania (443 de euro). Media bugetului alocat de țările UE este de 225 de euro/locuitor, în creștere cu 22% în ultimul deceniu. Țările UE alocă, în prezent, 100 de miliarde de euro anual acestui sector.

România se află între puținele state membre care au redus alocarea guvernamentală: de la 17 euro/cetățean român, în 2010, la 15 euro anul trecut. În intervalul 2010-2020, spre comparaţie, Letonia și-a triplat bugetul pentru cercetare și dezvoltare, iar Grecia și Estonia l-au dublat.

Cu numai 0,31% din PIB pentru cercetare, România ocupă ultimul loc în UE, fiind întrecută de vecinele Ungaria (0,54%) și Bulgaria (0,56%). Media UE a fost în 2020 de 1,42%.

Eurostat indică, de asemenea, stagnarea în ultimii zece ani a cifrei personalului din cercetare și dezvoltare, sector în care lucrează numai 31.000 de români. În acest timp, la nivelul UE minus Marea Britanie, în intervalul 2012-2019, cifra angajaților din domeniu a crescut de la 2,3 milioane la 2,9 milioane de specialiști în 27 de state membre.

Spre exemplu, în Bulgaria, de la 16.000 de angajați s-a ajuns la 26.000, în Cehia de la 60.000 la 79.000, în Ungaria de la 35.000 la 57.000, iar în Grecia de la 37.000 la 54.000 de angajați în cercetare și dezvoltare. Cea mai spectaculoasă creștere de personal a înregistrat-o Germania, de la 591.000 la 734.000 de angajați în cercetare.

În ceea ce privește ecuația cercetare – dezvoltare – inovare, o platformă a statului belgian pentru sprijinirea investitorilor explică: cercetarea și dezvoltarea transformă banii în cunoaștere, în timp ce inovația transformă cunoașterea în oportunități de afaceri.

Temele astea nu se califică, însă, pentru agenda publică românească. Scuzați deranjul!

Horia Blidaru este consilier politic la Parlamentul European.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

imagine principala   GlucoSuport Shutterstock png
Obiceiuri zilnice pentru un metabolism echilibrat: alimentație, mișcare și odihnă
Felul în care ne organizăm ziua are un impact direct asupra sănătății. Mesele luate în grabă, orele lungi petrecute la birou, lipsa mișcării și somnul insuficient sunt obiceiuri care se instalează treptat, fără să le acordăm prea multă atenție.
Ambasadorul Egiptului în România Agenda Internațională 0976 jpeg
Ambasadorul Egiptului, despre tensiunile din Africa, războiul din Gaza și noua alianță militară din Orientul Mijlociu. „Avem o vastă experiență în combaterea terorismului”
Relațiile româno-egiptene, securitatea regională, războiul din Gaza și noile alianțe militare au fost temele discutate cu ambasadorul Egiptului la București, Mohammed Moustafa Orfy, în podcastul „Agenda Internațională”.
generated e64209b3 b12b 492e 9531 cc84af0c1904 png
Îți pui mintea la încercare? Sudoku, integrame și un quiz de 27 de întrebări te așteaptă pe platforma „Adevărul”
Cititorii Adevărul își pot testa zilnic logica, răbdarea și cunoștințele printr-o serie de jocuri disponibile gratuit în secțiunea „Jocurile zilei”.
seism jpeg
Cum au trăit românii seismul puternic de astăzi. „A început să se plimbe patul cu mine. Nu se mai termina”. De ce unele telefoane au indicat magnitudinea 6,5
Un zgomot puternic, paturi care se legănau, mobilier care se clătina și telefoane care au început să sune în toiul nopții. Așa descriu românii experiența cutremurului cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri, 18 noiembrie 2026, în zona seismică Vrancea.
cutremur seism seismograf foto Shutterstock
Cutremur de magnitudine 5,7 în România, miercuri dimineață! Seismul s-a simțit puternic în București și în mai multe județe. ISU a trimis echipaje în mai multe regiuni ale țării
Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 a zguduit România miercuri dimineață, 18 noiembrie 2026, la scurt timp înainte de ora 03:00. Seismul, produs în zona Vrancea, la o adâncime de peste 120 de kilometri, a fost resimțit în numeroase regiuni ale țării, inclusiv în București.
image png
Delegații comerciali ai UE vizitează China. Ce se poate schimba? China la zi
În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui interviu, publicat de 时代周报 (Shídài zhōubào, Time Weekly), al cărui autor este 马欢 (Ma Huan).
zodii zodie horoscop istock jpg
Trei zodii care își depășesc toate limitele în perioada 19-28 noiembrie. Se bucură de cea mai strălucitoare aură. Norocul le surâde, iar obstacolele dispar din calea lor
Finalul lunii noiembrie vine cu vești bune pentru trei semne zodiacale. Între 19 și 28 noiembrie, acești nativi pot descoperi soluții acolo unde până acum vedeau doar probleme, au parte de oportunități neașteptate și găsesc puterea de a merge mai departe indiferent de provocări.
Economii la factura de energie ENGIE jpg
Câștigă 239.000 de lire pe an, dar fac economii la orice. Obiceiurile la care a renunțat un cuplu pentru copii
Un cuplu de britanici câștigă 239.000 de lire pe an, dar face economii la orice. La ce au renunțat doi părinți pentru viitorul copiilor
Raed Arafat Foto Captură video Guvernul României jpg
De ce nu primesc românii RO-Alert înainte de cutremure. Explicațiile lui Raed Arafat și IGSU după seismul de miercuri dimineață
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a explicat de ce autoritățile nu transmit mesaje RO-Alert în cazul cutremurelor.