Un recrut de odinioară

Publicat în Dilema Veche nr. 1026 din 7 decembrie – 13 decembrie 2023
image png

Chiar dacă eram binișor ieșit și din adolescență (nu doar din copilărie), o întîlnire (o voi numi tulburătoare, ca să nu merg prea departe cu ideea de „traumă”), din vremea studenției mele, mă urmărește și astăzi prin conotațiile ei complicate. Mă aflam, într-o bună zi, în fața a ceea ce ieșenii numeau în anii ’70-’80, dar și la debutul anilor ’90, Centrul de Calcul (în prezent, Facultatea de Informatică). Aproape fără zgomot, cu sfială şi îndelungi ezitări, s-au apropiat de mine două persoane, încurajîndu-se parcă reciproc să mă abordeze. Tată şi fiu, după toate aparenţele. Veneau, cu siguranță, de printr-un sat învecinat, lucru sugerat nu atît de bîlbîiala comportamentală, cît de vestimentaţia tip „ajutor internaţional”, foarte populară în România rurală imediat după Revoluție. Tînărul – om de vreo douăzeci de ani – atrăgea atenţia prin paloarea exagerată a obrazului şi un anume aer morbid, de debilitate generală. Tatăl, pletos şi nebărbierit, cu o coloratură exotică a hainelor, asemănătoare cromaticii lepidoptere, privea ritmic la băiat şi la mine, sugerînd că adolescentul maladiv ar fi subiectul încă neînceputei noastre discuţii.

„Unde e Spitalul Militar, vă rog frumos?”, se auzi, în cele din urmă, întrebarea. Mirat de faptul că puteau fi atît de derutaţi în preajma uriașului obiectiv (cu titulatura vizibilă de la depărtare), le-am arătat poarta edificiului situat la puţini metri în spatele lor. Mi-au mulţumit şi s-au îndreptat către soldatul de serviciu, cu pas rar, mai curînd nesigur. Probabil întîmplător, zona de acces în spital era populată la acea oră. Mai mulţi angajaţi în halate albe – unii şi cu uniforme ofiţereşti pe dedesubt – pălăvrăgeau, rîdeau şi, sporadic, aruncau priviri prin diverse documente, creînd senzația agitaţiei generale. Cei doi au înaintat o vreme, ţintuind cu ochi îngrijoraţi dinamica adunare, şi, cînd mai aveau doar o aruncătură de băţ pînă la destinaţie, s-au oprit inexplicabil. Tatăl părea să fi cedat primul. S-a aplecat la urechea fiului şi i-a şoptit, temător, ceva. Băiatul a acceptat observaţia, întrucît s-a întors din drum, uitîndu-se cu nedumerire în jur. Au schimbat mai multe replici, toate scurte, şi au păstrat aceeaşi buimăceală pe figuri, neştiind, în mod vizibil, ce ar trebui să facă. 

După o aşteptare bizară, de ordinul minutelor (da, am continuat să-i privesc mesmerizat), a urmat un fel de explicaţie între ei, încheiată cu o ridicare din umeri, cumva de înţelegere a situaţiei. S-au întors şi au luat-o la stînga, iar, mai apoi, în jos, pe bulevardul Copoului, drumul pe care veniseră, pesemne, direct de la gară. Inevitabil, am construit în minte un scenariu… epic. Tînărul ţăran cu aspect patologic fusese nu demult chemat la recrutare. Prezentat conştiincios la Centrul Militar Județean, băiatul aflase, în urma controlului efectuat de către doctorii de acolo, că este suspect de o boală, prezumtiv, serioasă. Cum se proceda în astfel de cazuri, el a fost direcţionat spre comisia medicală a Spitalului Militar Regional (Iași). În ziua respectivă, recrutul, însoţit de părintele îngrijorat, ajunse, în sfîrşit, la locul indicat. Traumatizaţi de forfota oraşului şi de problemele ivite inevitabil aici (de pildă, cît stătuse la ţară, nimeni nu-i spusese vreodată că ar fi bolnav), cei doi au intrat cu adevărat în panică abia în faţa severei construcţii ce deborda de semnele autorităţii. 

Speriaţi, au ales soluţia cea mai comodă pentru ei. De a lăsa totul baltă. Adică de a permite istoriei – după modelul generaţiilor tradiţionale – să decidă în locul lor. Exemplul biblic al păsării cerului, care trăieşte fără să-şi bată capul cu grija zilei de mîine, le-a fost, probabil, sursă de inspirație… Presupunînd că ipoteza retragerii înfricoşate a celor doi ţărani – similară nebuloasei panicate a „proştilor” lui Rebreanu – are o bază pur ficțională, izvorîtă din creierașul meu degrabă vărsătoriu de ficțiune nevinovată (în definitiv, persoanele în cauză s-ar fi putut afla acolo pentru a vizita o rudă bolnavă şi, văzînd aglomeraţia, au amînat acțiunea pentru mai tîrziu sau, aflaţi în zonă, veniseră să se familiarizeze cu necunoscutul locului, în anticiparea unei incursiuni ulterioare), conturul lor de fiinţe obosite, pierdute stingher în mulţimea zgomotoasă a urbei la oră de vîrf, mi-a lăsat o umbră de imensă tristeţe pînă astăzi. Depărtîndu-se ameţiţi de zgomotele străzii, cei doi mergeau în toate direcţiile, încercînd să evite deranjarea celorlalţi, dar, paradoxal, provocînd-o tocmai prin lipsa de coordonare. Exoticul hainelor lor continua să sară în ochi, făcîndu-i vizibili în aglomeraţie. Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de scumpă a ajuns una dintre cele mai faimoase stațiuni de pe litoral. „Lasă că Lidl nu e departe, iar la bulgari ne completăm stocul”
Românii sunt întâmpinați cu prețuri mari pe litoral, iar mulți dintre ei sunt dezamăgiți de asta. Inventivi, unii dintre ei se duc să-și cumpere bere de la supermarket, iar țigări și alimente de la vecinii bulgari. Mai greu este cu șezlongurile, care sunt mai scumpe ca în Creta sau Mamaia.
image
Fenomenul care schimbă complet satele pădurenilor. Cum arată așezările după decenii de depopulare VIDEO
După mai mult de jumătate de secol în care cele mai multe sate din Ținutul Pădurenilor s-au aflat într-un regres continuu al numărului de locuitori, înfățișarea așezărilor din Munții Poiana Ruscă a suferit transformări uimitoare.
image
Inima frântă poate fi vindecată. Cât costă intervenția
Cercetătorii susțin că prin stimularea electrică a creierului ar putea fi ameliorată suferința emoțională cauză de o despărțire. Altfel spus, există un remediu pentru ceea ce popular numim „inimă frântă”, care i-ar putea ajuta pe cei care suferă de depresie ori negativitate.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.