Un Pearl Harbour mai mic

Publicat în Dilema Veche nr. 1014 din 14 septembrie – 20 septembrie 2023
image png

Povestea e relativ simplă. În septembrie 2022, mai multe drone acvatice lansate de armata ucraineană se îndreptau spre Sevastopol și ar fi urmat să lovească flota rusească staționată în portul respectiv. Înainte de a ajunge la destinație, spre stupefacția ucrainenilor, dronele nu au mai putut fi controlate. Atacul a eșuat. Ulterior, inginerii ucraineni au înțeles de ce. Serviciul de Internet prin satelit Starlink, fără de care o bună parte din Ucraina ar fi dispărut de pe net, fusese restricționat în apropierea țărmurilor Crimeei. 

Explicația publică pentru acel incident a apărut de-abia acum, un an mai tîrziu, odată cu publicarea primelor fragmente din biografia lui Elon Musk scrisă de Walter Isaacson. Pe scurt, proprietarul SpaceX a decis cu de la sine putere că poate preveni declanșarea celui de-al treilea război mondial intervenind în mod direct în desfășurarea ostilităților ruso-ucrainene. A făcut asta după ce a avut mai multe conversații cu ambasadorul Rusiei la Washington care avertizase că un atac asupra Crimeei va duce la un răspuns nuclear al Moscovei. O posibilitate „non-trivială”, după cum s-a exprimat Musk într-o convorbire cu Isaacson. 

Anne Applebaum opinează, în The Atlantic, că o contribuție importantă la decizia lui Musk au avut mediile de extremă dreapta și „alternative” pe care Musk le frecventează asiduu și le promovează uneori pe contul său de pe X (fostul Twitter). Și ar mai fi ceva: nu e puțin lucru să trăiești cu senzația că ai suficientă putere și voință să o utilizezi pentru a salva lumea de la pieire. Altfel spus, foarte probabil orgoliul a contat și el într-o măsură probabil deloc neglijabilă. 

În apărarea sa, Musk poate invoca – și a și făcut-o – valoarea uriașă a serviciilor de Internet prin satelit pe care le furnizează Ucrainei de la începutul războiului. Nu numai că pentru multă vreme nu a cerut bani pentru ele, dar Starlink are avantajul deloc nesemnificativ că rezistă cu succes atacurilor furioase ale hackerilor ruși. De altfel, în mai multe rînduri, oficialii ucraineni au fost citați afirmînd că, fără Starlink, harta ostilităților ar fi arătat cu totul diferit. 

Crimeea nu a fost singurul loc în care Starlink a încetat să funcționeze ca urmare a unui ordin al lui Musk. Și în alte zone din Ucraina ocupată serviciul a fost indisponibil. Motivele sînt similare și deblocarea Starlink a fost posibilă după un val de insistențe ale ucrainenilor și intervenții ale unor oficiali americani, inclusiv de la Casa Albă. 

Lăsînd la o parte considerațiile de ordin ideologic – pînă la urmă, simpatiile de pe Internet ale lui Musk sînt infinit mai puțin importante decît faptele sale –, buna-credință a fondatorului Tesla e probabil autentică. Musk a ajutat Ucraina mai mult decît orice altă persoană privată despre care știm în prezent. Însă ambițiile sale de supererou intervenind în momente esențiale sînt de natură să îngrijoreze pe oricine încearcă să ghicească cum vor arăta atît pacea, cît și războaiele viitorului. Dacă ele ajung să fie decise de reacțiile umorale ale unor patroni de corporații liberi de orice constrîngeri, atunci probabil întreaga ordine internațională trebuie regîndită serios. 

Că Musk n-a reflectat foarte adînc și a acționat sub influența unui diplomat a cărui sarcină (îndeplinită cu succes) era să îl sperie suficient cît să nu îi ajute pe ucraineni într-un moment esențial, o dovedește realitatea. Applebaum notează că un atac similar celui eșuat în septembrie a avut loc o lună mai tîrziu și, surpriză, nu s-a produs nici un nou Pearl Harbour, așa cum se temea Musk. 

De altfel, sperietoarea nucleară e folosită atît de intens de ruși că s-a ajuns cumva într-o situație ridicolă în care Moscova amenință cu bomba atomică la fiecare anunț privind livrarea unei noi clase de arme, mai eficiente și mai puternice, către armata ucraineană. Niciodată nu se întîmplă nimic. Dar un efect există. Pînă în prezent cel puțin, ajutoarele militare au fost întîrziate serios pentru că Occidentul a calculat multe luni, uneori ani, riscurile. Ezitările acestea se măsoară în victime civile, contraofensive întîrziate sau ratate, prelungirea inutilă și păguboasă a războiului. 

Între timp, serviciile Starlink nu mai sînt gratis, livrarea lor se face cu intermedierea Guvernului american, iar Musk nu mai intervine pentru a decide cînd și unde sînt folosite. Momentul supereroului s-a încheiat, acum e vorba doar despre business.

Cît privește folosirea unei bombe atomice, ea a fost, este și va rămîne posibilă oricînd. Însă responsabilitatea pentru o astfel de decizie aparține celui care o ia. Consecințele îi sînt cu totul imputabile. Dacă se va ajunge acolo vom putea spune, în căutarea noastră de momente simbolice, că un Pearl Harbour mai mic se produce în Ucraina în fiecare zi. 

Anne Applebaum a sintetizat, în The Atlantic, relativ simplu: nu rezistența îl provoacă pe Putin, ci slăbiciunea inamicului.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

image png
Din nou despre cele două Românii
S-a spus de nenumărate ori că există două Românii.
image png
Necazurile altora
De ce nu a intervenit Occidentul mai ferm și s-a mulțumit cu niște declarații de tip „atenție și îngrijorare”?
image png
Note, stări, zile
Am 19 ani și mă simt, cîteodată, sfîrșit.
image png
Limita străbunicilor
„Învățăm din istorie”? Da, relativ mai ușor pînă la limita străbunicilor. Apoi – anevoie sau deloc.
image png
Securismul, azi
Că de nu s-ar livra, securism n-ar mai fi...
image png
Louis Blériot în aer. Pe brațele românilor
Istoria, firește, a continuat. Cu zboruri line și cu motoare explodate deopotrivă.
image png
Traumele copilăriei (III): Pa, tăticu’!
Ceea ce – să fim bine înţeleşi – nu înseamna că mie îmi mergea bine la Mate şi la Fizică.
image png
Cooleanu
Observăm, oricum, că și acestea confirmă rapida integrare a anglicismelor în tiparele creativității populare.
20230922 145421 jpg
Dispreț, aroganță și opulență
Părinții și profesorii, care sînt cele mai apropiate modele pe care copiii le pot avea.
p 7 WC jpg
Mașinile autonome și etica IA
Cum anume ar trebui să prețuim și să ținem seama de viețile și de interesele tuturor ființelor conștiente? – e o întrebare pe care etica IA trebuie să o abordeze.
image png
Stejarii României sînt mai buni decît Welwitschias-ii din Namibia?
Dacă aş putea, aş face ca rugby-ul şi şahul să devină obligatorii în şcoli măcar pînă în clasa a VIII-a.
image png
Ieri și azi
Ferma lui George Washington producea toate obiectele și alimentele necesare locuitorilor ei, într-un sistem autarhic.
image png
Duelul în literatură, literatura în duel
Miza lor a fost libertatea, fără de care onoarea și demnitatea își pierd sensul.
image png
Cereale și război
Beat sau nu, funcționarul menționat mai sus riscă zilele astea să aibă parte de o mahmureală zdravănă.
image png
Despre (in)disciplina de partid
Cu alte cuvinte, în politică e nevoie și de un dram de noblețe. Chiar dacă – și tocmai dacă – adversarului îi lipsește.
image png
„Se strică limba”?
Se „strică limba”? Cumva, da. Dar nu asta ne indignează cu adevărat, ci faptul că nu mai sîntem noi aceia care o stricăm.
image png
Winnie-the-Pooh și Primul Război Mondial
De aici pînă la personajul Winnie-the-Pooh din poveștile pentru copii scrise de A.A. Milne nu a fost deloc mult.
image png
Apocalipsa după Petrică
Să nu uităm, România nu e doar țara lui „Petrică și lupul“. E și cea a expresiei „ți s-a urît cu binele”. Dacă minte n-a avut …
image png
Drogangeală
„Se duc să petreacă sau să se rupă pe «droage»?“
image png
Traumele copilăriei: Moș Gorilă (II)
Eu eram, de fapt, cel care trebuia schimbat neîntîrziat. Ratasem cu desăvîrșire „cabina”.
image png
Think Outside the Box
Pentru a contribui la construirea unui viitor mai bun și mai inovator. Dar vrem asta oare?
image png
Un meci absolut penibil, următorul mai reușit. Cum e, de fapt, echipa României?
În alte reprezentative, astea sînt la nivel de beţişoare şi bastonaşe. La noi, de doctorat.
p 7 WC jpg
Revine oare America la izolaționism?
Cei care consideră că ajutorarea Ucrainei nu reprezintă un interes național important pentru America poartă, istoric vorbind, ochelari de cal.
image png
O fostă capitală
După Philadelphia am ajuns la Baltimore, un alt oraș care ni s-a părut trist, dar fără farmecul celui dintîi.

Adevarul.ro

image
Procurorii au ridicat din casa lui Dumitru Buzatu plicuri cu bani „de pe porci și cireșe“, susține fiul său
Potrivit fiului lui Dumitru Buzatu, procurorii au ridicat din casa tatălui său două laptop-uri și plicuri cu bani.
image
UE vrea să interzică taxele companiilor aeriene pentru bagaje de mână
Uniunea Europeană își propune simplificarea structurilor referitoare la prețul unui bilet de avion. În acest sens, se ia în considerare interzicerea taxelor pentru bagajele de mână.
image
Ofensivă-fulger împotriva păcănelelor. Ce măsuri vrea să ia Coaliția
Coaliția vrea să adopte mai multe acte normative pentru reglementarea jocurilor de noroc, fiind taxate foarte dur, dar și să mute păcănelele în zone mai puțin tranzitate și să scadă publicitatea la acestea.

HIstoria.ro

image
Instrucțiunile lui Stalin pentru Dej și Teohari Gerogescu: „Scrieți!”
Un instructaj în care Stalin își arată incredibilele cunoștințe de manipulator al electoratului în materie de alegeri libere și corecte, iar Dej și Teohari se dezvăluie ca niște troglodiți abia ieșiți din caverne.
image
Când sașii se întorc acasă, în Ţara Ovăzului
De 11 ani, în toiul verii, în satele săsești din Haferland, Ţara Ovăzului, se întâmplă ceva cu totul deosebit.
image
Operațiunea Citadela, aliații și spionii
Stabilită inițial pentru primăvara anului 1943, lansarea Operațiunii Citadela a fost amânată de mai multe ori, iar ofensiva a fost declanșată la începutul lunii iulie.