Un pasaj cenzurat din istoria imprecaţiei

Publicat în Dilema Veche nr. 599 din 6-12 august 2015
Cioace jpeg

Una dintre cele mai interesante cărţi în care un străin îşi prezintă impresiile şi observaţiile asupra realităţilor româneşti este volumul publicat la Veneţia, în 1718, de secretarul italian al lui Brâncoveanu, Anton Maria Del Chiaro:

Textul transmite o imagine bogată în detalii şi foarte credibilă (trecută, desigur, prin filtrul valorilor şi al convingerilor autorului) a oamenilor şi a instituţiilor Ţării Româneşti de la începutul secolului al XVIII-lea. Cartea a fost reeditată în versiunea italiană originală de Nicolae Iorga, în 1914. Ar fi existat, se pare, o traducere din secolul al XIX-lea, menţionată de unele surse bibliografice, dar de negăsit; în 1929 a apărut o traducere românească semnată de S. Cris-Cristian (republicată în 2005). O altă versiune românească a textului este cuprinsă (fragmentar) în volumul al VIII-lea (apărut în 1983) din seria

Oricum, datorită excelentelor acţiuni de stocare a textelor (prin Google Books, Biblioteca Digitală a Bucureştilor, Cimec) dispunem astăzi de versiuni electronice ale originalului şi ale traducerilor care pot fi supuse cu destulă uşurinţă unei examinări filologice. 

Ceea ce era de aşteptat se verifică imediat: tabuurile patriotice nu pot lăsa nealterat un text adesea critic şi ironic. Dacă traducerea din 1929 deformează minimal textul-sursă, prin formulări atenuate, versiunea din 1983 operează, sub scuza formulei selective, tăieri masive ale pasajelor neconvenabile. Dată fiind perioada publicării, cînd cenzura era practică generală, este imposibil de stabilit cu precizie care dintre omisiuni reflectă opţiunea traducătorului şi a antologatorului (născută din sentimente patriotice sau din prudenţă) şi în ce cazuri a acţionat, la diferite nivele ierarhice, cenzura propriu-zisă a sistemului editorial politizat. 

În cartea lui Del Chiaro sînt cîteva informaţii preţioase şi pitoreşti despre practicile comunicative ale vremii. Există, desigur, şi o caracterizare generală a limbii, căreia i se recunoaşte caracterul fundamental latin: „una pura e mera

del latino idioma“. Traducerea din 1929 evită posibilele conotaţii negative ale termenului

şi transformă în epitete valorizante ceea ce reprezenta o pură formă de insistenţă: „valaha nu este alta decît o

derivaţie din idiomul latin“. Traducerea din 1983 este mai aproape de original, dar preferă să evite termenul

, înlocuindu-l cu recomandabilul (din perspectiva viitorului şi a directivelor politicii naţionaliste)

: „limba românească nu este altceva decît

“. Pentru o ilustrare a recunoaşterii latinităţii era destul; nu a fost deci selectată fraza anterioară, nu tocmai măgulitoare pentru orgoliul naţional – „asupririle şi dările necontenite ce plătesc de cîteva ori pe an, într-atît i-a deprimat,

“ (în traducerea din 1929) – şi nici pasajul care urma, a cărui omisiune este vag semnalată prin prezenţa unor puncte de suspensie. În traducerea din 1929, continuarea completa descrierea limbii menţionînd diversitatea etimologică: „Limba valahă totuşi

dar trebuie ţinut seamă de vecinătatea ţărilor, şi de relaţiile ce au avut valahii cu acele popoare“. Nici aceasta nu era o frază care să-i încînte pe partizanii purismului etnic. 

Un foarte instructiv pasaj, plasat chiar la începutul capitolului al II-lea, „Obiceiurile valahilor“, oferă informaţii preţioase pentru o istorie a limbajului agresiv, a practicii înjurăturii în Ţările Române. Del Chiaro povesteşte despre băieţii de 7-8 ani care călăreau şi mînau cai; uneori, cîte un animal încerca să fugă; „atunci băiatul, văzînd că degeaba îl cheamă, îl

începea să plîngă, continuînd totuşi să înşire

pe care le învăţase uşor mai înainte să ajungă la vîrsta de a cunoaşte înţelesul lor… În cei şapte ani cît am stat în Ţara Românească nu-mi amintesc să fi auzit vreodată că ar fi fost pedepsit cineva pentru înjurături, fie de tribunalul domnului, fie de acela al arhiepiscopului, nu ştiu prin ce fel de nepăsare“ (1983, p. 375). În locul punctelor de suspensie ar fi trebuit să fie încă o frază, prezentă în versiunea din 1929: „În popor părinţii însă-şi [?] deprind copiii cu înjurături şi se delectează cînd aceştia descurcă primele silabe din expresii triviale, măgulindu-se chiar cînd combină noi înjurături“. Chiar şi vechea traducere (cu unele imperfecţiuni de limbă) atenuează sensul originalului, în care e mai accentuată stupoarea şi indignarea moralistului faţă de faptul că părinţii îşi învaţă copiii să înjure de la cea mai fragedă vîrstă, astfel că unele dintre primele vorbe rostite de aceştia sînt cele indecente. Şi finalul textului conţine în original o generalizare mai amplă şi mai puternică, pe care am putea-o transpune şi în altă formă: „fiind admirat pentru ingeniozitate cel care ştie să inventeze noi moduri de a rosti măscări, blestemînd obscen“. De ce ar fi fost omis tocmai acest pasaj? Informaţia istorică şi etnografică nu este nici lipsită de interes, nici implauzibilă. Dar a evoca educarea agresivităţii şi plăcerea injuriei şi a obscenităţii era desigur prea mult pentru orgoliul naţional, care acceptă unele „exagerări şi denigrări“, dar nu poate pune la îndoială mitul bunului-simţ tradiţional şi al valorilor etice transmise din tată în fiu. 

Limbaj şi politică

101 cuvinte argotice

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.