Un oraș mai curat, mai atractiv, mai uman

Publicat în Dilema Veche nr. 726 din 18-24 ianuarie 2018
Un oraș mai curat, mai atractiv, mai uman jpeg

La New York, Broadway a devenit o stradă dedicată pietonilor și cicliștilor. Această transformare a presupus o perioadă de tranziție îndelungată și numeroase adaptări și intervenții la intersecțiile cu celelalte bulevarde. Pandantul european al bulevardului din metropola americană, Gran Vía din Madrid, urmează să treacă, în următorii cinci ani, prin același tip de transformare: obiectivul este ca, la final, pe Gran Vía să circule doar pietonii, cicliștii, taxiurile și mașinile de livrare. Planul, susținut de partidele de stînga și de numeroase organizații de mediu, stîrnește controverse. Mașina personală a devenit mijlocul de transport privilegiat al madrilenilor. De ce ar renunța la acest privilegiu? La Berlin, autoritățile locale s-au angajat să închidă circulației auto unul dintre cele mai emblematice bulevarde ale capitalei, Unter den Linden. Și acolo s-au iscat numeroase controverse. Doar că situația e oarecum diferită. Spațiul public a devenit un vast cîmp de luptă în plan ideologic. Unele argumente sînt furnizate tocmai de activiștii de stînga. Pentru ei, planul de pietonalizare ar fi doar o modalitate de a face bulevardul mai atractiv pentru turiști și de a face viața mai plăcută pentru locuitorii (înstăriți) ai cartierelor adiacente. Restricțiile de circulație pentru mașini vor avea drept consecință o accentuare a fenomenului de gentrificare, adică vor produce noi și insuportabile inechități pentru locuitorii mai săraci ai orașului. Dincolo de micile sau marile războaie ideologice, decongestionarea traficului pare să fi devenit principalul obiectiv al politicilor de urbanism în multe metropole occidentale. Cetățenii sînt invitați să renunțe la mașini cu promisiunea că li se va oferi, în schimb, un oraș mai curat, mai atractiv, mai uman.

Această tendință de „pietonalizare“ a orașelor livrează deja rezultate notabile. Modelul „orașului pietonal“ a fost conceput și aplicat la Copenhaga, în ultimul deceniu, de celebrul urbanist Jan Gehl. Planul prevede, printre altele, lărgirea trotuarelor, transformarea străzilor în zone comerciale, reducerea vitezei de circulație a mașinilor, eliminarea progresivă a locurilor de parcare din centru, promovarea bicicletei ca modalitate principală de deplasare pe distanţe scurte şi medii prin amenajarea de piste dedicate. Și în Finlanda, autorităţile locale încearcă să găsească soluţii pentru a descuraja traficul de maşini. Planul cel mai ambiţios, elaborat de edilii capitalei Helsinki, vizează dispariția şoferului-cu-maşină-proprie în favoarea transportului în comun inteligent: autobuze cu trasee flexibile, în funcţie de comenzile primite din partea utilizatorilor. Scopul acestui program de remodelare a oraşului este scăderea timpului petrecut în trafic, eliminarea congestiilor, scăderea substanţială a poluării, reducerea numărului de accidente rutiere şi reutilizarea locurilor de parcare în beneficiul populaţiei. Iar capitala Norvegiei, Oslo, se pregăteşte să elimine maşinile personale din zona centrală. Pe lîngă dezvoltarea sistemelor de transport integrate şi automate, primăria promite să ofere cetăţenilor mai mult spaţiu pentru divertisment şi mai multă verdeaţă, eliminînd, treptat, locurile de parcare din interiorul inelului central. Centrul oraşului va deveni o amplă zonă pietonală întreruptă doar în cîteva puncte de trasee de transport în comun.

Mult mai aproape de noi, la Viena, primăria a decis să transforme Mariahilfer Strasse în zonă pietonală, un proces care a presupus investiții considerabile și riscuri politice importante pentru aleșii locali: proiectul a fost, inițial, aspru criticat. Interdicția de a circula cu mașina pe bulevardul central nu a fost bine primită. Asta pînă cînd au apărut rezultatele. Astăzi – printre altele, și datorită acestei măsuri radicale –, Viena e considerată a fi orașul european cel mai „locuibil“. Numărul mașinilor personale a scăzut constant în ultimii zece ani, pe măsură ce soluțiile de transport în comun au devenit tot mai fiabile. Viena a devenit una dintre capitalele europene cu cel mai scăzut trafic de mașini: sînt 370 de autovehicule la mia de locuitori.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.