Un om singur

Publicat în Dilema Veche nr. 234 din 7 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Toţi oamenii importanţi ai planetei ţin să spună cîteva cuvinte bine simţite la moartea lui Soljeniţîn. E imposibil să nu fii şocat de distanţa dintre omagiul oficial şi persoana evocată. Astăzi, cînd veştile despre dictaturile represive vin din Asia şi din Africa, e greu de refăcut ambianţa de dincoace de Cortina de Fier din Europa anilor ’60-’70, placa de plumb în loc de cer pentru oamenii liberi; cît de uşor se putea pierde şi această libertate condiţionată, de îndată ce era încălcată interdicţia cu privire la rostirea adevărului. Totul era organizat în aşa fel încît oamenii care vroiau să reziste să se simtă singuri, atît de singuri încît să poată fi luaţi drept nebuni. În aceste condiţii, viaţa şi opera lui Soljeniţîn au constituit un moment de cotitură în eforturile de a spune adevărul despre sistemul comunist. Fusese un băiat ca toţi ceilalţi, îşi încheiase studiile superioare de matematică; recrutat în ajunul războiului, a devenit căpitan în Armata Roşie. A fost trei ani pe front şi putea să moară de o mie de ori. E arestat în februarie 1945, pentru că îi scrisese unui prieten că Stalin - comandantul suprem - nu e chiar aşa un mare strateg pe cît se spunea. A fost condamnat la opt ani de lagăr. Putea să moară de o mie de ori, printre miile de victime anonime ale sistemului concentraţionar, botezat de el, mai tîrziu, pe urmele birocraţiei sovietice, Arhipelagul Gulag. Eliberat în 1953, e diagnosticat cu cancer la stomac. Operat cu mijloace primitive, tratat aşa cum putea fi tratat un om oarecare în spitalele subutilate ale provinciei ruseşti, putea să moară de o mie de ori. S-a simţit dintotdeauna scriitor; cînd i s-a interzis accesul la creion şi hîrtie, compunea şi memora. Datorită unui joc al coincidenţelor şi al conflictelor din lumea literară, nu fără legătură cu spasmele de după dezvăluirile Raportului Hruşciov despre crimele lui Stalin, în 1962, revista Novîi Mir publică nuvela lui O zi din viaţa lui Ivan Denisovici. Devine celebru - e comparat cu Tolstoi şi Dostoievski -, dar rămîne singur. Nu numai pentru că se desparte de soţie, ci şi pentru că simte apăsarea datoriei faţă de toţi anonimii lăsaţi în urmă pe întinderile Siberiei. I-ar fi fost uşor să se încadreze printre consumatorii de la restaurantul Uniunii Scriitorilor, într-unul dintre grupurile descrise atît de lucid de Bulgakov. Dar el venea din altă lume. Nu cheamă la luptă, ci îi îndeamnă pe compatrioţii săi să nu mai participe la minciuna colectivă: "spuneţi adevărul". Rămîne singur şi cînd i se acordă Premiul Nobel şi opera lui capătă o răspîndire mondială creînd ceea ce s-a numit "Şocul Soljeniţîn". Anti-comuniştii au primit o confirmare dintr-o direcţie neaşteptată, iar intelectualii care susţineau politica Uniunii Sovietice şi vedeau ca fireşti şi înăbuşirea răscoalei de la Budapesta, şi ocuparea Cehoslovaciei au fost puşi în faţa opţiunii decisive. Nimeni nu mai putea să spună că n-a ştiut, nimeni nu mai putea să afirme că milioanele de victime sînt doar "erori inevitabile, greşeli de parcurs". Mai fuseseră mărturii şi demascări şi pînă la el. Dar Soljeniţîn şi-a folosit geniul pentru a demonstra cu fapte şi cu cifre că represiunea nu este un accident al sistemului, ci esenţa lui, că, dacă i se poate data începutul, nu i se vede sfîrşitul, că voluntarismul economic şi politic va avea mereu nevoie de mînă de lucru gratuită, că propaganda dirijată de cnut este pe cale de a anula definitiv umanitatea din om. Un om singur a învins sistemul care a considerat că eventuala lui moarte, în condiţii suspecte, ar produce efecte mai rele decît cele ale unui exil impus. Şi, acolo unde a ajuns, la o fermă din statul american Vermont, Soljeniţîn a rămas un om singur. A refuzat orice participare la viaţa politică sau intelectuală americană, ieşea din cînd în cînd în lume, ca să ţină discursuri înflăcărate despre nocivitatea societăţii de consum şi despre falsurile democraţiei occidentale. În SUA, se poate spune orice, pedeapsa nu e lagărul şi munca forţată, ci izolarea intelectuală. A scris cărţi de mii de pagini, încercînd să găsească rădăcinile eşecului Rusiei în anii Revoluţiei ruse. Cărţile, mai curînd cercetări istorice decît construcţii epice, au fost tipărite şi discutate pro sau contra, de specialişti. Întoarcerea lui în Rusia, în 1994, a fost patetică, a străbătut drumul de la Vladivostok la Moscova cu mijloace de ocazie, dar emisiunile sale de televiziune au fost scoase din programe pentru că nu făceau rating. Detesta liberalismul. Nu i-a plăcut Gorbaciov, l-a sprijinit la început pe Elţîn, pe urmă nu, i s-a părut că Putin este omul necesar Rusiei. Cu puţin apetit pentru democraţie, el a rămas pînă la singura lui moarte un luptător izolat. Un om singur care a demonstrat cît de puternic poate fi adevărul în lupta lui inegală cu un sistem mincinos.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Câți ani de pușcărie riscă românul acuzat de trădare
Conform articolului 394 din Codul Penal, Alexandru Piscan, care este acuzat că a desfășurat activități de spionaj în beneficiul Federației Ruse, vizând obiective militare românești și NATO, poate înfunda pușcăria ani grei.
image
Anchetă extinsă în cazul Coldea: sunt vizați și Alexander Adamescu și Mihai Tufan. „Șeful cel mare”, fondator al „statului paralel”
Anchetă a fost extinsă în dosarul generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, fiind cercetate fapte de corupție în legătură cu firme controlate de către oamenii de afaceri Bogdan Alexander Adamescu și de către milionarul Mihai Tufan.
image
Pățania ciudată a unui șofer băut din Neamț. A făcut accident exact în momentul în care polițiștii îi făceau semn să tragă pe dreapta
Acţiunile poliţiştilor din Neamţ, pentru combaterea evenimentelor nedorite din traficul rutier, s-au soldat cu depistarea mai multor şoferi care erau băuţi la volan, întocmindu-se dosare penale

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.