Un om a dat o cină mare

Publicat în Dilema Veche nr. 979 din 12 ianuarie – 18 ianuarie 2023
HCorches prel jpg

„Un om a dat o cină mare și i-a invitat pe mulți.” Recunoașteți, poate, începutul pildei celor invitați la cină, din Biblie, Luca 14:15-24. O pildă pe care eu nu o citesc neapărat în cheie dogmatică.

De ce dă omul o cină pentru alții? Eu văd două explicații. Poate pentru a dărui din ceea ce are și astfel a împărtăși cu alții. Este un gest de autodăruire, din preaplinul meu, un gest de iubire. Dar este și nevoia celui ce dăruiește de a primi prin dăruirea sa. Dacă nu gîndim în termeni materiali, atunci cînd ai de dăruit ceva afectiv, a nu avea cui să dăruiești te poate îneca, te poate sufoca. De aceea căutăm oameni pe care să îi iubim, care să ne fie prieteni: avem un preaplin în noi, nu doar o lipsă. Pe de altă parte, poate omul oferă o masă pentru a se lăuda cu ceea ce are. Nu este un gest altruist, în acest caz, de iubire față de ceilalți. Ci unul de autoadmirație. Poate că omul nostru a fost la început condus de această pornire, dar cred că apoi a schimbat-o cu cealaltă.

„La ora cinei, și-a trimis sclavul să le spună celor invitați: «Veniți, căci acum toate sînt gata!». Dar toți, unul după altul, au început să se scuze. Primul i-a zis: «Am cumpărat un teren și am nevoie să mă duc să-l văd. Te rog să mă scuzi!». Altul i-a zis: «Am cumpărat cinci perechi de boi și mă duc să-i pun la probă. Te rog să mă scuzi!». Altul i-a zis: «Tocmai m-am însurat și de aceea nu pot să vin!».“

Cei chemați îl refuză sub diferite pretexte. Ce văd mai întîi este că omul a chemat la masă pe alții care au (sau au găsit între timp) niște scopuri, mai mult sau mai puțin înalte, mai mult sau mai puțin durabile. Fapt este că ei nu au nevoie momentan de ceea ce omul are de dăruit. Sînt ei de condamnat? Nu cred. Au drumul creșterii lor.

„Cînd sclavul s-a întors, i-a istorisit stăpînului său aceste lucruri. Atunci stăpînul casei s-a mîniat.”

Ce mă interesează aici este mînia. Omul se mînie pentru că este refuzat. E o vibrație joasă, a orgoliului. În mînia sa, omul e dominat de autoadmirație și se simte lovit în orgoliul său. Dar de ce ai vrea să-l forțezi să primească ce ai tu de dăruit pe cel ce nu are nevoie? Poți intra în casa (sau în sufletul) cuiva cu forța, pentru a-i dărui ce ai tu de dăruit? E ca în bancul cu Bulă care a ajutat să treacă strada o bătrînă care nu voia să treacă strada.

„Atunci stăpînul casei s-a mîniat și i-a zis sclavului său: «Ieși repede pe străzile și pe aleile cetății și adu-i aici pe cei săraci, pe cei infirmi, pe cei orbi și pe cei ologi!». La urmă, sclavul a zis: «Stăpîne, s-a făcut ce ai poruncit și tot mai este loc!». Stăpînul i-a zis atunci sclavului: «Ieși pe drumuri și pe la garduri și silește-i pe oameni să vină, ca să mi se umple casa! Căci vă spun că nici unul dintre acei oameni care fuseseră invitați nu va gusta din cina mea!».“

Aici, omul își întoarce darul spre cei ce au deschiderea de a-l primi. Cei săraci, infirmi sau ologi nu sînt neapărat cei numiți astfel. Sînt doar dizabilități simbolice. Aceștia sînt cei care au de primit, sînt disponibili să primească ceea ce omul are de dăruit. Mai mult, cei de pe drumuri și de pe la garduri sînt cei la care nici nu te aștepți, poate, să aibă deschiderea de a primi darul tău. Silirea lor nu este forțarea lor. Verbul, în original, are sensul persuasiunii. Fii convingător cu ei, poate mai mult, alungă-le reticența, anxietatea, teama: vor găsi loc la masa mea. Iar exclamația finală nu aș vedea-o ca pe o sentință îndreptată spre cei ce n-au onorat invitația inițială, ci ca pe o conștientizare a faptului că aceștia nu au nevoie acum de ceea ce am eu de dăruit: știu și accept că cei pe care i-am invitat inițial nu au nevoie de darul meu.

Pe scurt, citesc parabola aceasta îndreptată ca sens spre omul care întinde masa. Este ceva ce învață el: că darul tău nu-l poți oferi cu forța, acolo unde nu este loc pentru el. Că nu poți oferi iubire, prietenie, empatie, sprijin etc. cuiva care nu are nevoie de ele. Dar că mereu va exista cineva care să aibă nevoie de ele. Săracul, orbul, ologul nu sînt cei cu haine murdare, în zdrențe sau cu dizabilități fizice. Sînt cei care au lipsa în întîmpinarea căreia tu poți veni cu oferta ta. 

Cum se aplică pilda și această învățătură în educație? Cine sînt oamenii care dau mese mari? Aș spune că sînt oamenii resursă ai sistemului, profesori care au ajuns să aibă un grad de expertiză în anumite domenii sau măcar să aibă o experiență relevantă, care-i distinge prin rezultatele avute, prin maniera de a gestiona actul educațional în ansamblul său. Dar pe cine cheamă aceștia la mesele lor? Omul din pilda biblică îi cheamă mai întîi pe cei apropiați lui sau cunoscuți măcar. Adesea și profesorii aceștia resursă întîmpină refuzul celor pe care îi cheamă. Poate profesorii mai tineri sau mai puțin experimentați din catedră, poate colegii invitați la un cerc metodic, poate chiar și elevii de la școală, pentru care organizează ore suplimentare de pregătire sau diverse alte activități. Se-ntîmplă. Vrei să organizezi o comunitate de învățare și cei de alături nu au timp, nu au disponibilitate, sînt dezinteresați. Reacția acestora este asemeni celor invitați la masă de omul bogat: se eschivează, au alte treburi, poate chiar nu consideră că au ceva de cîștigat, adică se simt sătui. Iar omul care întinde masa, omul resursă, poate avea la început o reacție de supărare, de mîhnire, ca să nu spun de furie. Iată, vreau să ofer din ceea ce știu și nu sînt luat în seamă! Poate că nimeni nu e profet în țara lui. Sau, poate, ca să ajungi la cel flămînd, trebuie să treci prin refuzul celui ce se simte sătul. Adesea, acești profesori resursă sînt mai bine primiți de cei ce nu le sînt aproape, sînt chemați să lucreze cu colegi profesori din alte locuri decît cele din proximitatea lor. Uneori se întîmplă, însă, ca după ce se satură cei flămînzi, și cei invitați de prima dată să vrea să se așeze la masă. Uneori din invidie. Alteori pentru că își dau seama că sînt, de fapt, flămînzi. Și aici aș duce pilda mai departe, într-o ficțiune: ce face omul care dă masa, dacă după ce i-a săturat pe cei necunoscuți îi bat la poartă și cei chemați prima oară? Eu zic că îi primește. Pentru că asta face un om care a ajuns să aibă de dăruit. Închei povestea aceasta într-o notă optimistă. Profesorii resursă, acești oameni bogați care au de întins mese, sper să se regăsească în corpul profesorilor mentori, al căror statut se conturează acum, prin proiectul PROF, tot mai important în sistem. Și sper ca la masa lor să se așeze și cei chemați întîia dată, și cei chemați a doua oară.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

O mare invenție – contractul social jpeg
Constantin Hamangiu, Matei G. Nicolau: Dreptul roman
Ceea ce se păstrează în dreptul pozitiv sînt constantele, ca expresie a dreptului natural.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Război și corupție
În poza mare, contrastul e simplu: Ucraina este victima unei agresiuni oribile din partea Rusiei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Omul fără dileme
Nu vrem să extindem dilema asupra a ceea ce, în jurul nostru, e nedilematic.
Frica lui Putin jpeg
Holocaustul în „trunchiul comun”
Am remarcat pe FB că unii observatori s-au arătat surprinși, alții nedumeriți.
m simina jpg
Cinematografia românească. Secvența Buftea
Se adaugă și o bază hipică cu cai pursînge antrenați pentru filmări, o bază auto cu mașini de epocă și un velier cu pînze și motor. Plus vizita lui Kirk Douglas din 1966 și cea a lui Orson Welles din 1967.
AFumurescu prel jpg
D’ale Americii
Și încă ne mai chinuim s-o dăm afară. Îngăduiți-mi, așadar, să sper în continuare: nu-i dracu’ așa de negru!
Iconofobie jpeg
Doi frați (ciudați)
Moartea rămîne, prin urmare, unicul nostru reper de cunoaştere exactă, dar pînă şi moartea – luată în sine – este, încă de la debutul umanităţii, un mare mister.
„Cu bule“ jpeg
„Ștergabil”
Poate că a acționat pur și simplu analogia cu alte derivate în -abil, poate că s-a stabilit o legătură subterană cu derivatul ștergar.
HCorches prel jpg
Toate referatele școlare se pun de acord asupra unui lucru
O altă problemă o reprezintă cea a meditațiilor date elevilor din propriile clase.
radu naum PNG
Cristiano Ronaldo marchează primul său gol pentru Al-Nassr? E de rîs sau de plîns?
Ronaldo e dincolo de plîns sau rîs. A depăşit planului binelui şi răului. Ronaldo e o categorie în sine care nu poate fi măsurată corect decît de la înălţimea mileniilor.
p 7 Logo ul Grupului Wagner WC jpg
Moarte sau glorie în Rusia
Nu putem decît spera că vor bombarda pozițiile armatei ruse cu arme mai puternice decît bomboanele de ciocolată Mozartkugeln.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alergători
Destui fug pur și simplu de bătrînețe sau într-o permanentă căutare a vieții fără de moarte.
1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).

Adevarul.ro

image
14 ani fără uriașul Marian Cozma: Povestea crimei și ce s-a întâmplat cu ucigașii de etnie rromă
Un handbalist uriaș, la propriu și la figurat, s-a stins, la Veszprém (Ungaria) după un incident șocant.
image
Jurnalist Pro TV reținut pentru 24 de ore. Marius Buga este acuzat că a violat un minor dintr-un centru de plasament
Jurnalistul Marius Buga (42 de ani), corespondentul Pro TV în Dâmbovița și unul dintre cei mai vechi colaboratori ai televiziunii, a fost reținut de procurori într-un dosar ce vizează acte sexuale cu un minor.
image
La ce trebuie să fim atenți când cumpărăm o locuință ca să nu cadă la primul cutremur
Dr. Ing. Lucian Melinceanu, preşedintele Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri din România a explicat pentru „Adevărul” la ce trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm o locuință.

HIstoria.ro

image
Care este cea mai valoroasă pictură din România?
Muzeul Național Brukenthal prezintă, pe pagina de Facebook, cea mai importantă lucrare a colecției de pictură a instituției sibiene, achiziționată de baronul Samuel von Brukenthal, colecție care a stat la fondarea primului muzeu deschis publicului din România (1817).
image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.